În prealabil postat de ory
Nu sunt , categoric, de-acord cu el...
Fumatul nu trebuie sa fie privit doar ca viciu, de altfel unul costisitor si , absolut surpator din multe puncte de vedere, morale, trupesti, dar si spirituale. Dependenta in sine reprezinta inchinarea, aplecarea intr-un mod abuziv spre ceva intr-un mod constant si incontrolabil, lucru ce denota slabiciune .
Orice viciu reprezinta slabiciune, iar slabiciunea nu prezinta demnitate.
Este stiut faptul ca multi dintre fumatori se apuca de acest viciu la o varsta destul de frageda, din curiozitate, din prostie si mandria unor demonstratii nule, dar interesante la acea varsta . Apoi apare dependenta si odata cu ea si maturitatea, care nu are puterea sa inlature acest viciu, fiindca el este bine insaradcinat in sistemul nervos, in personalitate, pana la urma.
Un viciu poate fi privit ca un idol, pentru ca te apleci neaparat spre el , indiferent de ceea ce ai de facut, acela are loc oricand si obligatoriu in viata ta. Si nu este bine , este un gol natang al neputintei personalitatii, umplut cu atata nenorocire , in loc de virtuti.
Sa nu uitam ca fumatul nu face rau doar celui care-l realizeaza, ci si celor din jur, supunandu-i intr-un mod abuziv la un fumat pasiv, lucru nedrept, tare nedrept. Fumatul este costisitor din punct de vedere material, deci, obligi familia sistematic sa-ti rezerve acea parte financiara pentru a-ti satisface viciul si pofta absolut proprie, indferent de bugetul existent in familie. fUMATUL ARE INTAIETATE, NU CONTEAZA DACA ESTE PAINE PE MASA, TIGARI TREBUIE SA FIE NEAPARAT. Apoi, mai este boala determinata de fumat, ajungi, inevitabil sa-ti subrezesti sanatatea organismului prin fumat, apoi obligi sotia sau copii sa te ingrijeasca...si, pentru ce ? Pentru ca ti-a placut sa te simti relativ bine (oricum, aceasta simtire de bine este o iluzie ) . Mai este faptul ca miros tot a tigara, dupa un timp indelungat de fumat, tot trupul, toata carnea, toate hainele si propria casa capata mirosul fumului de tigara si, chiar nu este un miros placut.
Acestea sunt motivele pentru care, in perioada in care sotul meu (strambandu-se, de altfel) a inceput sa fumeze, i-am spus adio, cu toata iubirea pe care o simteam. Sufeream cumplit, dar nu puteam sa nu tin cont de repercursiunile unui astfel de gest, aveam o varsta in care nu-mi permiteam sa ma casatoresc, pur si simplu, si, pe deasupra, eram si independenta. Pentru aceasta am luptat pentru independenta, tocmai pentru ca , in jurul meu am avut numai barbati (tata, cumnati, etc) betivi, fumatori, curvari...etc. Nu am conceput o astfel de casnicie. Plus ca sotul meu cand se apucase de fumat, parca i se schimbase si personalitatea, transformand respectul si iubirea in bataie de joc...
Oricum am da-o, nu exista nici o scuza pentru viciu, mai mult decat slabiciunea . Poate ca un pahar de vin are si proprietati terapeutice, plus ca este si binecuvantat, consumat in mod rational, dar tigara nu aduce absolut nici un aport bun organismului si vietii.
Exista, insa, o singura latura oarecum benefica a acestui viciu, dar ea poate fi aplicata doar in unele cazuri. Se spune ca fumatorii, datorita dependenti de la nivelul creierului si a gesturilor repetitive de fumat, au un risc mai scazut de a capata dereglari psihice . Cu toate ca sunt destule persoane fumatoare care au si aceste probleme. Deci, este un studiu nesigur si nu este demonstrat cu exactitate, este doar o presupunere.
Asadar, nu fumati, nu beti peste masura, nu va inselati partenerul fiindca...nu Dumnezeu ne bate, ci noi insine, fiindca toate acestea au repercursiuni fizice si morale, regretabile .
Cat despre cafea, ea mai are si ceva proprietati terapeutice si, oricum, se poate scapa de ea, relativ usor, nu se compara cu tigara...de care scapa extrem de putine persoane.
|