Calendarul Bisericesc

[orthodoxia.i.thanatos]

1. Patriarh Meletius IV, presedinte
2. Mitropolit Kallikos de Kizik
3. Profesor V. Antoniadis, Institutul Teologic Halki

(Patriarhia Ecumenica)

4. Mitropolit Vasile de Niceea

(Biserica Ciprului)

5. Mitropolit Gabriel al Muntenegrului
6. Profesor Milutin Milankovitch, Universitatea din Belgrad (matematica – mecanica)

(Biserica Sirba)

7. Mitropolit Iacob de Drach

(Biserica Greciei)

8. Arhimandrit Iuliu Scriban

(Biserica Romaniei)

(Arhiepiscopul Alexandru (Nomolovsky) de America de Nord si Insulele Aleutine avea la aceea vreme un statut canonic incert si nu reprezenta pe nimeni.

Arhiepiscopul Atanasie (Gribanovsky) de Chisinau si Hotin, membru al Sinodului Bisericii Ruse din Afara Rusiei se afla intimplator la Constatinopol in aceea vreme. La prima sesiune a specificat ca “nu are instructiuni complete de la ierarhii rusi din Karlovic”; de altfel s-a retras de la lucrari la foarte scurt timp.

Episcopul Gore de Oxford si pastorul Bexton – oaspeti din partea bisericii anglicane la sesiunea a V-a)



Merita observat ca mai bine de jumatate din Bisericile locale nu au avut nici un fel de reprezentare si ca autoritatea unora dintre participanti este cit se poate de discutabila. S. Troitsky, un faimos teolog si specialist in canoane care a analizat aspectul ecleziastic legal al reprezentarii in ceea ce s-a pretins a fi acea comisie a concluzionat ca membrii comisiei nu aveau nici un drept sa exprime opiniile bisericilor pe care le reprezentau atita timp cit bisericile locale inca nu isi formulasera deciziile asupra chestiunilor care au facut obiectul lucrarilor pretinsului “congres”. In circumstantele date delegatii puteau cel mult sa-si exprime parerile personale sau opiniile sinoadelor locale pe care le reprezentau si in nici un caz nu aveau dreptul sa decida chestiuni bisericesti de interes general, canonice sau chiar dogmatice. Profesorul Troitsky defineste acest “congres” pan-ortodox din punct de vedere eclesiologic ca “o sedinta privata a unor persoane pe a caror agenda s-a aflat examinarea unor chestiuni care preocupau Biserica Ortodoxa la acea vreme si in legatura cu care si-au exprimat opiniile”.

In nota sa din 14 noiembrie 1929 catre Sinodul Arhiepiscopal al B.O. (ecumenista) a Greciei, Mitropolitul Irineu de Kassandria (apartinind sinodului) scrie urmatoarele: “Ce drept are parvenitul ala de a chema un congres pan-ortodox fara sa se consulte cu mitropolitii Tronului Ecumenic? Care lege sau canon ii da dreptul unei biserici locale sa schimbe deciziile Patriarhilor Estului cu privire la chestiunea calendarului si a pascaliei asa cum au fost ele exprimate de ilustrii patriarhi Ioachim III al Constantinopolului, Meletie Pigas al Alexandriei, Ioachim al Antiohiei si Sofroniu al Ierusalimului? Cind s-a mai pomenit ca in materie de drept civil o instanta inferioara sa intoarca decizia unei curti superioare?