Sunt divortata - ce pot face mai departe?

[BogdanF2]

@Tzantzarika:

(Nu am citit decat primul mesaj plus inca cateva din thread, asa ca nu cunosc toata povestea. Scuze daca vobesc pe langa.)

Dumnezeu iubeste pe toti oamenii si ii ajuta pe toti, trebuie doar ca omul sa aiba "intentie buna", cum spunea Cuviosul Paisie Aghioritul, adica sa se indrepte cu toata seriozitatea si sinceritatea spre Dumnezeu. Atunci ajutorul lui Dumnezeu va veni negresit.

Cam toti Parintii spun ca pacatele trebuie ispasite. Cu totii avem pacate si cu totii le vom ispasi intr-un fel sau in altul, iar ispasirea asta inseamna de obicei suferinta. Si eu am pacatele mele, poate mai mari decat a tale, si stiu ca trebuie sa le ispasesc ca sa pot trage speranta de mantuire. Iti spun asta ca sa nu deznadajduiesti daca dau necazuri peste tine. Dumnezeu te iubeste si te vrea in Rai.

Doamne ajuta!

Bogdan.

[Tzantzarika]

În prealabil postat de BogdanF2

@Tzantzarika:

(Nu am citit decat primul mesaj plus inca cateva din thread, asa ca nu cunosc toata povestea. Scuze daca vobesc pe langa.)

Dumnezeu iubeste pe toti oamenii si ii ajuta pe toti, trebuie doar ca omul sa aiba "intentie buna", cum spunea Cuviosul Paisie Aghioritul, adica sa se indrepte cu toata seriozitatea si sinceritatea spre Dumnezeu. Atunci ajutorul lui Dumnezeu va veni negresit.

Cam toti Parintii spun ca pacatele trebuie ispasite. Cu totii avem pacate si cu totii le vom ispasi intr-un fel sau in altul, iar ispasirea asta inseamna de obicei suferinta. Si eu am pacatele mele, poate mai mari decat a tale, si stiu ca trebuie sa le ispasesc ca sa pot trage speranta de mantuire. Iti spun asta ca sa nu deznadajduiesti daca dau necazuri peste tine. Dumnezeu te iubeste si te vrea in Rai.

Doamne ajuta!

Bogdan.

Probabil ca asa e - nefericirea mea e parte din ispasirea pacatelor.Si incerc sa nu deznadajduiesc - dar uneori simt ca am ajuns la limita puterii. Si nu mai stiu incotro sa ma indrept. De multe ori m-am gandit sa ma retrag pur si simplu la o manastire. Daca ar fi copiii mai mari.

[BogdanF2]

În prealabil postat de Tzantzarika

Probabil ca asa e - nefericirea mea e parte din ispasirea pacatelor.Si incerc sa nu deznadajduiesc - dar uneori simt ca am ajuns la limita puterii. Si nu mai stiu incotro sa ma indrept. De multe ori m-am gandit sa ma retrag pur si simplu la o manastire. Daca ar fi copiii mai mari.

Deznadejdea e tot de la diavol (e unul dintre pacatele de moarte), trebuie luptat si cu ea.

In general, sunt mai multe lucruri pe care ai putea sa le faci:

- Cauta un duhovnic bun, de ex. dintr-o manastire. In ce zona a tarii stai?

- Mergi si stai la o manastire 1-2-3 zile, sa te linistetsti. Sunt manastiri care te primesc gratuit (cazare + masa) cateva zile, de ex. Manastirea Petru Voda din jud. Neamt, unde este Pr. Iustin Parvu, care a ajutat nenumarati oameni.

- Citeste ceva pentru suflet, de ex. "Ne vorbeste Pr. Cleopa", vol. 1-16, sau ceva scris de Cuviosul Paisie Aghioritul, sau altceva care iti scoate Dumnezeu in cale. Daca ai intentie buna, Dumnezeu ajuta si iti da ceva folositor de citit (m-a ajutat si pe mine). Mi-a placut o brosurica mica scrisa de Pr. Serafim Alexiev, despre rostul suferintei. Am vazut-o inclusa intr-o carte mai mare, "Viata duhovniceasca a crestinului ortodox".

- Roaga-te cu toata sinceritatea si seriozitatea lui Dumnezeu si te va ajuta.

Si in final, foarte important. Nu vreau sa para ca te judec sau ca dau cu pietre, dar daca traiesti in pacat trebuie sa incetezi neaparat. Iti spun asta cu toata dragostea si seriozitatea, chiar daca nu sunt preot. Ai 2 alternative, incetezi pacatul sau te mariti cu persoana respectiva. Daca crezi ca nu poti, roaga-te si te va ajuta Dumnezeu. Noi oamenii de obicei dam doar vointa, puterea vine de la Dumnezeu.

Dumnezeu sa te ajute!

Bogdan.