Inselatoriile dnei E.G. White-Minciuna Alba

[vsovi]

În prealabil postat de condor

Ai putea primi un raspuns de la un preot ortodox. Dar, pana atunci, iti dau niste versete din Biblia Sinodala (Ortodoxa):

"Dupa ce a trecut sambata, cand se lumina de ziua intaia a saptamanii (duminica)..."(Matei 28:1)

"Si dis-de-dimineata, in prima zi a saptamanii (duminica)..." (Matei 16:2)

"In ziua intaia a saptamanii (duminica)..."(Ioan 20:1)

Mentionez ca nu am pus de la mine parantezele. Traducerea ortodoxa tine sa specifice care este ziua intaia a saptamanii. Si o face in mod corect.

Nu iti ramane decat sa faci un calcul simplu. Daca ziua intaia a saptamanii este duminica, nu-ti va fi greu sa socotesti care este ziua a saptea.

domnule traducerile sunt greshite daca nu shtii sensul caci potzi pricepe greshit mai ales daca scotzi din context ca sa pierzi sensul, ca momentul din dimineatza adanca era sambata dimineatza caci fusese sambata seara shi era sambata dimineatza de invierea trupeasca a trupului ca la evrei cand zici se lumina de intaia zi din saptamana insemna ca urmeaza Duminica seara shi apoi o dimineatza; deci era de Sabat cand a inviat trupeshte shi ingerul a zis "Bucuratzi-va" sau Domnul, dar a zis shi ca este spurcat mironositzelor, deci chiar daca a inviat cu trupul El insushi se considera mort cu duhul caci nu se suise la Tatal, shi nu o lasa pe Maria Magdalena sa se atinga de El ca de un mort, poate ca ei nu-i pasa shi se atinge, nu shtiu, dar e clar ca nu era sfintzit de Tatal shi inca mai purta pacatele noastre asupra Lui, iar momentul clar pe care Domnul il scoate in evidentza este ca Apostolilor se arata in seara zilei, deci fara dubiu in sfanta Duminica shi atunci spune Pace Voua, iar in Duminica urmatoare, dupa 8 zile, poate ca acum era cum e la noi Duminica Dimineatza, deci era dimineatza Duminicii caci seara Duminicii tocmai trecuse atunci cand s-a aratat shi lui Toma, caci daca era seara atunci era defapt Luni caci zilele sunt "a fost o seara shi a fost o dimineatza"... deci iata ca abea acum, in seara Duminicii, abea acum este invierea Desavarshita a Duhului, ispashirea, abea acum este inviat cu Duhul caci este resfintzit de Tatal, caci se suise shi coborase shi deci abea Duminica a daruit sfintzire, binecuvantare, pace, de la Tatal deci e clar ca sigur nu mai era vorba de sambata, caci sambata, in dimineatza spre Duminica (ce incepea seara) a inviat doar cu trupul iar Duminica, de la Tatal a inviat shi cu Duhul... shi a daruit Pace de la Tatal... sfanta Odihna. Asha ca nu o mai invartitzi mereu ca e clar cum a spus Cuvantul lui Dumnezeu ca se tzine:"de sambata seara de la apusul soarelui pana luni dimineatza la rasaritul soarelui"

ma intreb cand oare vetzi da citate corecte care respecta sensul shi adevarul, shi cand le vetzi crede?

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de vsovi

domnule traducerile sunt greshite

Sa intelegem ca nu acceptati traducerile ortodoxe? Le considerati gresite?

[vsovi]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Sa intelegem ca nu acceptati traducerile ortodoxe? Le considerati gresite?

nu-s greshite ci sensul priceput din ele dat de voi (ma refer shi la unii ortodocshi) shi vehiculat este greshit, caci atunci cand spune ca dis de dimineatza (duminica) sau intaia zi a saptamanii este defapt se face dimineatza pentru ca urmeaza Duminica (a fost o seara shi a fost o dimineatza), caci dupa cum se observa din texte abea seara este tzinuta Duminica, sfanta zi de intaia zi din saptamana, iar dupa 8 zile e clar ca e tzinuta asha ca la noi, dimineatza shi seara aceleiashi zile, numita pe nou Duminica, iar apoi a treia oara nu mai spune ce zi era...

deci bune sunt traducerile dar trebuie tzinut seama de sensul textului, shi de ADEVAR,... shi sensul este ca era dimineatza de intaia zi de saptamana adica ea urma dupa trecerea prin zenit a soarelui cu "a fost o seara shi a fost o dimineatza" prima zi a Saptamanii, Duminica, shi atunci a dat Binecuvantarea shi a zis Pace Voua, caci la momentul Zenitului, am impresia ca s-a aratat pe un munte in Galileea, deci atunci s-a suit la Tatal shi s-a aratat apostolilor... shi s-au inchinat cei ce nu crezusera ca inviase shi apoi a venit la Cleopa shi Luca spre seara frangand paine shi mustrandu-i pentru ca erau zabavnici cu inima shi ca au plecat dintre apostoli, shi tot seara s-a aratat apostolilor stranshi la un loc intrand prin ushile inchise shi apoi dupa 8 zile deci tot Duminica era dar de data asta dimineatza, inainte de luni (a fost o seara shi a fost o dimineatza) shi atunci s-a aratat shi lui Toma, iar apoi a treia oara, banuiesc ca era de sabat cand s-au dus dupa peshte iar cand deja trecuse de Zenit soarele shi incepuse Duminica, le-a pregatit Domnul pe jaratec peshte shi paine shi le-a zis sa mai aduca shi ei din ce au prins atunci, shi e clar ca pescuisera de Sabat, in dimineatza Sabatului de dupa seara Sabatului... deci e clar ca era inceput de Sfanta Duminica, shi Domnul i-a indreptatzit ca au facut foarte bine ca au pascuit de Sabat, de dimineatza aceea de dupa seara de sabat, banuiesc, nu este scris, dar asha banuiesc, deci e clar ca deja apostolii tzineau altfel Sabatul cel Vechi shi tzineau mai mult Sfanta Duminica shi ea incepea de seara sau dimineatza dupa 8 zile... caci lor le era clar cu Domnul a inviat trupeshte de (pentru) Duminica dar inca era de sabat (dimineatza de dupa o seara) apoi s-a suit la Tatal pe muntele din Galilea (al credintzei) cand soarele era la Zenit iar Seara (deja era Duminica) shi abea atunci a daruit de la Tatal Duhul Sfant, deci se coborase de la Tatal shi intrand prin ushile inchise a sfintzit Ziua shi pe Apostoli... iar dupa 8 zile am impresia ca deja e Duminica dimineatza (dupa ce fusese seara) deci era tot Duminica dar intinzandu-se pana in Luni (seara shi dimineatza) deci deja e ca shi cum zilele sunt tzinute altfel, cu rasarit shi apus shi iata ca e intemeiat pe adevar ceea ce a zis Cuvantul lui Dumnezeu dat prin prooroci:

"de sambata seara de la apusul soarelui pana luni dimineatza la rasaritul soarelui" asha se tzine sfanta Duminica (Sabatul cel Veshnic in Cerul cel Nou shi pe Pamantul cel Nou)

deci sa nu dam vina pe traduceri... ca mai degraba noi nu vrem sa pricepem Adevarul ci ne tzinem cu dintzii de falsele noastre interpretari...

[vsovi]

adica Domnul inviase Trupeshte in miezul noptzii, in miezul sabatului, sambata(a fost o seara shi urma o dimineatza), shi apoi se suise la Tatal de pe muntele din Galileea al credintzei in miezul zilei tot sambata in aceiashi zi, in finalul ei (shi a fost o dimineatza) deci la sfarshitul diminetzii de Sabat shi inceputul serii de Duminica, adica in Zenitul Soarelui, iar apoi urmand seara shi dimineatza zilei de Duminica shi atunci fiind inviat Complet trupeshte shi duhovniceshte shi sfintzit de Tatal caci se urcase la El, abea atunci a inviat shi Duhovniceshte primind resfintzirea shi invierea Duhovniceasca, shi asha a Daruit Binecuvantare shi Pace in seara sfintei Duminici pe care a tzinut-o impreuna cu apostolii, Dumnezeu shi oamenii, sufland peste ei Duh Sfant shi trimitzandu-i la apostolie, deci in Sfanta Duminica i-a binecuvantat shi sfintzit shi le-a daruit Pace cu Dumnezeu shi erau in seara Duminicii cand a intrat prin ushile incuiate deci e clar fara dubii ca era de sfanta Duminica urmand dimineatza sfintei duminici dupa cum se tzinea ziua la evrei cu seara shi apoi dimineatza... deci Sfintzirea shi Odihna dupa randuiala Noua se tzine in sfanta Duminica cum am demonstrat mai sus ca asha este scris in textele sfinte, pentru ca asha a facut Domnul Hristos, deci nu ca am inventat eu ceva ci asha este scris shi ne mai shi invatza Cuvantul lui Dumnezeu cum se tzine:

"de sambata seara de la apusul soarelui pana luni dimineatza in rasaritul soarelui" asha se tzine... caci asha este corect iar ingerul lui Hellen White a zis apusul soarelui este un bun inceput pentru sabat, dar el se gandea la apusul de sabat, de sambata, shi nu de vinerea pentru a tzine sambata de vineri seara fiindca ei nu tzineau ziua dupa cum tzineu evreii (a fost o seara shi a fost o dimineatza)... deci nu mintzea nici ingerul acela chiar daca i-a lasat in inshelare caci nu-i era ingaduit sa spuna mai mult sau sa le explice ce shi cum mai mult decat le daruise Dumnezeu zicand ca vor intzelege mai tarziu...shi iata ca acel mai tarziu este acum fiindca ne spune clar Cuvantul lui Dumnezeu prin prooroci ca nu de vineri seara ci de sambata seara de la apusul soarelui pana luni dimineatza la rasaritul soarelui se tzine sfanta Duminica...

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de vsovi

adica Domnul inviase Trupeshte in miezul noptzii, in miezul sabatului, sambata(a fost o seara shi urma o dimineatza), shi apoi se suise la Tatal de pe muntele din Galileea al credintzei in miezul zilei tot sambata in aceiashi zi, in finalul ei (shi a fost o dimineatza) deci la sfarshitul diminetzii de Sabat shi inceputul serii de Duminica, adica in Zenitul Soarelui, iar apoi urmand seara shi dimineatza zilei de Duminica shi atunci fiind inviat Complet trupeshte shi duhovniceshte shi sfintzit de Tatal caci se urcase la El, abea atunci a inviat shi Duhovniceshte primind resfintzirea shi invierea Duhovniceasca, shi asha a Daruit Binecuvantare shi Pace in seara sfintei Duminici pe care a tzinut-o impreuna cu apostolii, Dumnezeu shi oamenii, sufland peste ei Duh Sfant shi trimitzandu-i la apostolie, deci in Sfanta Duminica i-a binecuvantat shi sfintzit shi le-a daruit Pace cu Dumnezeu shi erau in seara Duminicii cand a intrat prin ushile incuiate deci e clar fara dubii ca era de sfanta Duminica urmand dimineatza sfintei duminici dupa cum se tzinea ziua la evrei cu seara shi apoi dimineatza... deci Sfintzirea shi Odihna dupa randuiala Noua se tzine in sfanta Duminica cum am demonstrat mai sus ca asha este scris in textele sfinte, pentru ca asha a facut Domnul Hristos, deci nu ca am inventat eu ceva ci asha este scris shi ne mai shi invatza Cuvantul lui Dumnezeu cum se tzine:

"de sambata seara de la apusul soarelui pana luni dimineatza in rasaritul soarelui" asha se tzine... caci asha este corect iar ingerul lui Hellen White a zis apusul soarelui este un bun inceput pentru sabat, dar el se gandea la apusul de sabat, de sambata, shi nu de vinerea pentru a tzine sambata de vineri seara fiindca ei nu tzineau ziua dupa cum tzineu evreii (a fost o seara shi a fost o dimineatza)... deci nu mintzea nici ingerul acela chiar daca i-a lasat in inshelare caci nu-i era ingaduit sa spuna mai mult sau sa le explice ce shi cum mai mult decat le daruise Dumnezeu zicand ca vor intzelege mai tarziu...shi iata ca acel mai tarziu este acum fiindca ne spune clar Cuvantul lui Dumnezeu prin prooroci ca nu de vineri seara ci de sambata seara de la apusul soarelui pana luni dimineatza la rasaritul soarelui se tzine sfanta Duminica...

No, bine ...................................

[Iustin32]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Fragil argument mai aveti! Daca doar pe aceasta baza o numiti mijlocitoare si va inchinati ei, ati putea numi mijlocitori si pe demoni si sa va inchinati lor

pentru ca

si demonii au mijlocit pe langa Iisus, iar El le-a ascultat rugamintea si le-a implinit-o:

31. Iar demonii Îl rugau, zicând: Dacă ne scoţi afară, trimite-ne în turma de porci.
32. Şi El le-a zis: Duceţi-vă. Iar ei, ieşind, s-au dus în turma de porci. Şi iată, toată turma s-a aruncat de pe ţărm în mare şi a pierit în apă.(Matei 8)

Realizati acum grozavia inchinarii false pe baza unei interpretari gresite?

Chiar voi cereti unora din cei mai credinciosi sa se roage pentru voi cand aveti vre-un examen sau operatie. Care e problema ca noi ii cerem Maicii Domnului sa se roage pentru noi? E Maica Domnului Sfanta (Preasfanta) ? Noi credem ca e cea mai Sfanta persoana care a trait pe pamant.
Iata texte care arata cat e de primita rugaciunea dreptului sau a Sfantului:
8. Acum deci luaţi şapte viţei şi şapte berbeci şi duceţi-vă la robul Meu Iov şi aduceţi-le, pentru voi, ardere de tot; iar robul Meu Iov să se roage pentru voi; din dragoste pentru el, voi fi îngăduitor, ca să nu Mă port cu voi după nebunia voastră, întrucât n-aţi vorbit despre Mine aşa de drept cum a vorbit robul Meu Iov". 9. Astfel Elifaz din Teman, Bildad din Şuah şi Ţofar din Naamat, s-au dus şi au făcut cum le spusese Domnul, şi Domnul a primit rugăciunea lui Iov. 5. Apoi a zis iarăşi Samuel: "Adunaţi pe toţi Israeliţii la Miţpa şi eu mă voi ruga pentru voi Domnului".

11. Moise însă a rugat pe Domnul Dumnezeul său şi a zis: "Să nu se aprindă, Doamne, mânia Ta asupra poporului Tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului cu putere mare şi cu braţul Tău cel înalt,

Maica Domnului este numita Imparateasa:
11. Stătut-a împărăteasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită şi prea înfrumuseţată.
16. Aduce-se-vor Împăratului fecioare în urma ei, prietenele ei se vor aduce ţie. (Ps 44
28. Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. 29. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta?
Nici pe Ioan Botezatorul nu salutat in acest fel un Arhanghel, ci doar pe Maica Domnului.

[Bautar]

Iarta-i Domne ca nu stiu ce zic.Nu lasati crestinilor ca Preasfanta Maica Domnului sa fie ponegrita in asa hal de niste fiinte ,ca nu pot sa le zic oameni.Mi se strange inima cand vad ce injosita este Maica Domnului de catre asa zise culte care interpreteaza Sfanta Scriptura dupa bunul lor plac.
Maica Domnului a fost o persoană aleasă de Preasfânta Treime, din toate popoarele pământului, ca cea mai curată si mai sfântă fecioară, din neam arhieresc si împărătesc, din neamul lui Aaron după mamă si din neamul lui David după tată, aleasă din două semintii de frunte după trup, iar după duh, cum Unul Dumnezeu stie, ca să slujească la mântuirea neamului omenesc.Maica Domnului a fost cea mai aproape de Mântuitorul. Ea L-a purtat nouă luni în pântece, L-a născut în iesle, L-a hrănit cu lapte un an de zile, L-a purtat în brate si de câte ori nu L-a sărutat pe Acela care a făcut cerul si pământul? De câte ori nu L-a mângâiat, de câte ori nu L-a îmbrătisat, de câte ori n-a plâns de bucurie, pentru că ea nu era numai o fecioară preasfântă si preacurată, ci era si proorocită. Ea stia că Acela pe Care L-a născut în pesteră nu este numai om, ci este si Dumnezeu, Ziditorul ei, Care a zămislit-o si pe dânsa în pântecele maicii sale.
Maica Domnului n-a avut dureri la nastere, căci numai ea a născut fără dureri. Pentru că acolo unde n-a fost înainte dulceată de nuntă, nici durere n-a fost mai pe urmă. Ea a născut de la Duhul Sfânt, fără durere, dar a avut dureri la răstignirea Mântuitorului. Atunci a trecut sabie prin inima ei si de trei ori a lesinat, văzând pe Fiul ei însângerat, batjocorit si bătut, stiind mai ales cine este El, Care a venit să mântuiască lumea si cu rana Lui să vindece rana neamului omenesc.Maica Domnului este al doilea cer sau a doua lume, cum zice Sfântul Ioan Damaschin. Printr-însa s-a înnoit neamul omenesc si ea este Împărăteasa tuturor îngerilor si a tuturor sfintilor si Maica noastră a tuturor popoarelor pământului si a tot sufletul necăjit si întristat care o cheamă în ajutor.
Stiti oare, în ziua Judecătii, cine are să fie de-a dreapta Mântuitorului? Maica Domnului! Iar de-a stânga Lui, Sfântul Ioan Botezătorul, îngerul întâi-stătător al tuturor sfintilor.

Deci aceste două persoane sfinte sunt cele mai mari din ceruri după Preasfânta Treime.

Câtă durere, câtă nebunie, câtă orbire, câtă rătăcire, câtă nepăsare, câtă negrijă si câtă rusine va fi pentru popoarele pământului care n-au cunoscut-o si n-au cinstit-o! Că ea, fiind de-a dreapta Mântuito-rului, câtă slavă nu va avea atunci, ca una care L-a purtat pe Mântuitorul în pântece si L-a născut si L-a alăptat si L-a purtat în brate si toată viata a fost lângă El si pururea L-a păzit de primejdii si pururea L-a ascultat si a suferit la patima Lui mai mult decât oricine, că inima ei a fost însângerată.
Mare rusine o să aibă aceia în ziua Judecătii.

Câtă slavă si cinste nu are ea acolo sus, iar noi păcătosii pe pământ ne lenevim s-o chemăm în ajutor, pentru că nu stim câtă durere o să aibă sufletul nostru în ceasul mortii. Atunci o să vedem cât poate Maica Domnului să ne usureze si să ne scoată din ghiarele dracilor, care vor veni să ne arate toate câte am gresit cu cuvântul, cu lucrul si cu gândul.

De aceea fericiti si de trei ori fericiti sunt crestinii aceia din casa cărora nu lipseste icoana Maicii Domnului si au candelă la icoana ei, si citesc în fiecare zi măcar un acatist sau un paraclis al Maicii Domnului.
Si as putea sa continui la nesfarsit dar pentru cine intelege si cunoaste Sfanta Scriptura este de ajuns doar sa spui cuvantul Presfanta Fecioara Maria.
Amin.

În prealabil postat de Bautar

Iarta-i Domne ca nu stiu ce zic.Nu lasati crestinilor ca Preasfanta Maica Domnului sa fie ponegrita in asa hal de niste fiinte ,ca nu pot sa le zic oameni.Mi se strange inima cand vad ce injosita este Maica Domnului de catre asa zise culte care interpreteaza Sfanta Scriptura dupa bunul lor plac.

Cine a ponegrit-o pe Maria, mama Domnului Iisus Hristos? Faptul ca nu ne inchinam la ea, nu inseamna ca o ponegrim. Luati exemplul Sfintilor Apostoli; acestia nici macar nu au pomenit-o in epistolele lor. Si pe ei ii acuzati ca au ponegrit-o?

Eu cred ca noi o respectam mai mult pe mama Domnului Iisus Hristos. Ea ne-a lasat o singura invatatura :"Sa faceti tot ce va va zice (Domnul Iisus)" (Ioan 2:5). Noi respectam aceasta invatatura.

In Sfanta Scriptura, nici Sfintii Apostoli (Petru in Fapte 10:26, Pavel in Fapte 14:15) nici ingerii (Apocalipsa 22:8,9) nu vor sa primeasca inchinare. Toti ne indeamna sa ne inchinam numai lui Dumnezeu prin Domnul Iisus Hristos. Credeti ca Domnul Iisus Hristos are nevoie de ajutoare pentru a ne mantui? Sau, credeti ca Sfintii au nevoie de inchinarea noastra, ca rasplata si multumire? Nu-i va rasplati si multumi Dumnezeu peste inchipuirile lor?

Care este rostul inchinarii la altceva decat la Dumnezeu? De unde vine acesta stirbire a ceea ce se cuvine numai lui Dumnezeu prin Iisus Hristos? In mod sigur, vine de la inselatorul. El stie ca numai Iisus Hristos ne poate salva. Asa ca, incearca sa satisfaca dorinta de inchinare a omului indreptandu-i atentia tot catre oameni (de cele mai multe ori chiar morti). Si asa pierde din vedere ceea ce trebuia sa-i fie tinta: "Sa ne uitam tinta la Capetenia si Desavarsirea credintei noastre, adica la Iisus." (Evrei 12:2)

Daca Maria, mama Domnului Iisus Hristos ar putea sa va vorbeasca, tare v-ar mai mustra pentru ratacirea voastra.

[Iustin32]

In Faptele Apostolilor cap. 10, vers. 25-26, Apostolul Petru respinge închinarea ce i-a adus-o Corneliu, sub cuvant că el este om, deoarece Corneliu îl socotise că este mai mult decat om, adică zeu. Sutasul roman era familiarizat cu notiunea de zei, ca unul ce fusese păgan. Deci, socotind pe Petru ca pe un trimis al lui Dumnezeu, el era foarte înclinat a-l socoti ca zeu - iar dacă nu ca zeu, cel putin ca pe un om superior celorlalti oameni sau semizeu -, căruia el credea că i se cuvenea nu venerare, ci adorare, ca zeilor, ceea ce Petru a refuzat să i se aducă. În citatul din Faptele Apostolilor (14, 13-15), Pavel si Varnava resping închinarea ce li s-a adus pentru acelasi motiv ca si mai sus, căci erau socotiti ca zei si li s-ar fi adus adorare, nu venerare. Contextul ne spune clar că locuitorii pămantului din Listra, uimiti de minunea vindecării ologului din nastere de către Pavel, în văzul tuturor au strigat: Zeii, asemanandu-se oamenilor, s-au coborat la noi. Si ziceau de Varnava ca este Zeus, iar de Pavel că este Hermes, de vreme ce era "purtatorul cuvantului" (Fapte 14, 11-12). Astfel, este lesne de înteles refuzul apostolilor de a fi adorati ca niste zei, de vreme ce ei tocmai împotriva zeilor predicau întoarcerea la Unicul Dumnezeu (Fapte 14, 15-17). Si acestea zicand, abia au potolit multimile, ca sa nu le aduca jertfă (Fapte 14, 18), se spune în continuare. În al treilea citat (Apoc. 19, 10), îngerul descoperitor al vedeniilor apocaliptice respinge închinarea ce i-a adus-o Apostolul si Evanghelistul loan. Respingerea este motivată: Sunt împreuna-slujitor cu tine..., adica sunt egal cu tine, ca slujitor al lui Dumnezeu, cum esti si tu, deci suntem în raporturi de egalitate si nu se cuvine să primesc de la tine închinare, mai cu seama că si tu esti aici, nu în trup, ci în duh (Apoc. 1, 10), adica în stare îngerească; si în plus, si tu ca mine esti în ,,duhul proorociei,,, care constă în a marturisi pe Iisus. Al doilea motiv al refuzului este exprimat în cuvintele: ,,Lui Dumnezeu te închină,,. Dumnezeu era de fata si îngerul descoperitor I-ar fi adus o jignire daca ar fi primit pentru sine, chiar în fata lui Dumnezeu, închinare de la loan. Chiar si între oameni este jignitor a respecta prea mult pe un înalt slujitor al unui conducător de tară, cand acel conducător este de fată. Totdeauna, toată atentia si toată cinstea se îndreaptă către cel ce este mai-marele tuturor, atunci cand el este prezent. Dar aceasta nu înseamnă că cei din jurul lui nu ar fi si ei oameni de mare cinste.
Insă în ce priveste cinstirea si venerarea pe care oamenii o aduc sfintilor si îngerilor lui Dumnezeu, acestea sunt primite de ei, după cum se poate vedea în diferite locuri ale dumnezeiestii Scripturi. Un prim exemplu se poate vedea atunci cand a treia căpetenie trimisă de împăratul Ohozia, cu cei cincizeci de oameni ai lui, venind si cazand în genunchi înaintea lui Ilie, l-a rugat, zicand: „0mul lui Dumnezeu, sa nu fie trecut cu vederea de ochii tai sufletul meu si sufletul acestor cincizeci de robi ai tai” (IV Regi 1, 13). Si iarăsi: ...fii proorocilor cei din lerihon... au iesit înaintea lui (Elisei) si i s-au plecat pana la pamant (IV Regi 2, 15). Si iarăsi: Atunci împaratul Nabucodonosor a cazut cu fata la pamant si s-a închinat înaintea lui Daniel... (Dan. 2, 46). Si iarăsi, vedem că Valaam s-a închinat si a cazut cu fata la pamant... înaintea îngerului Domnului (Num. 22, 31). Iarasi vedem ca îngerul Domnului a primit închinare de la Isus al lui Navi, care a căzut cu fata la pămant si i s-a închinat (Iosua 5, 14-15). Ingerii au primit închinare de la Lot (Fac. 19, 1). îngerul Domnului a primit închinare de la Manoe si femeia lui, care i s-a închinat lui pană la pămant, iar îngerul Domnului s-a înăltat cu para focului de pe jertfelnic (Jud. 13, 18-21). îngerul Domnului a primit închinare de la David si de la bătranii poporului (I Paral. 21, 16-18). îngerul Domnului a primit închinare de la Daniel Proorocul (Dan. 8, 18; 10, 9-15). Iată ca în cele de pană aici ti-am răspuns la cele ce ai afirmat dumneata, că îngerii si sfintii lui Dumnezeu nu voiesc a primi închinare de la oameni. Citeste cu atentie locurile indicate din Sfanta Scriptură si vei întelege destul de clar că nu ai dreptate în cele ce sustii, si că atat sfintii lui Dumnezeu, cat si îngerii Lui, primesc cinstire si venerare de la oameni, fară ca această venerare a lor sa aducă vreo mahnire lui Dumnezeu. Caci cum S-ar putea supăra Dumnezeu cand vede pe prietenii Lui cei iubiti si pe casnicii Săi ca se slăvesc în numele Lui, cand El însusi i-a proslavit pe ei (Rom. 2, 10) si i-a înzestrat cu puteri minunate si cu daruri deosebite?

[Iustin32]

si demonii au mijlocit pe langa Iisus, iar El le-a ascultat rugamintea si le-a implinit-o:

31. Iar demonii Îl rugau, zicând: Dacă ne scoţi afară, trimite-ne în turma de porci.
32. Şi El le-a zis: Duceţi-vă. Iar ei, ieşind, s-au dus în turma de porci. Şi iată, toată turma s-a aruncat de pe ţărm în mare şi a pierit în apă.(Matei 8)

Pentru cine au mijlocit demonii? Pentru oameni sau pentru ei insisi? De unde ai scos tu cuvantul mijlocire si care e rostul lui aici? Demonii s-au rugat de Iisus pentru ei insisi, nu pentru alti ca asta din urma inseamna a mijloci. Ti-am dat exemple de mijlocire dar nu ai ochi sa le vezi?
8. Acum deci luaţi şapte viţei şi şapte berbeci şi duceţi-vă la robul Meu Iov şi aduceţi-le, pentru voi, ardere de tot; iar robul Meu Iov să se roage pentru voi; din dragoste pentru el, voi fi îngăduitor, ca să nu Mă port cu voi după nebunia voastră, întrucât n-aţi vorbit despre Mine aşa de drept cum a vorbit robul Meu Iov". 9. Astfel Elifaz din Teman, Bildad din Şuah şi Ţofar din Naamat, s-au dus şi au făcut cum le spusese Domnul, şi Domnul a primit rugăciunea lui Iov.

5. Apoi a zis iarăşi Samuel: "Adunaţi pe toţi Israeliţii la Miţpa şi eu mă voi ruga pentru voi Domnului".

11. Moise însă a rugat pe Domnul Dumnezeul său şi a zis: "Să nu se aprindă, Doamne, mânia Ta asupra poporului Tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului cu putere mare şi cu braţul Tău cel înalt,