Cum ne rugam, mai exact cum tinem mainile?

[costel]

2io, important e sa te rogi. Nu printr-o pozitie anume ajungi la o rugaciune mai fierbinte, dar printr-o rugaciune fierbinte ajungi sa adopti si pozitia potrivita rugaciunii. Atat timp cat omul va cunoaste ca in rugaciune sta de vorba cu Dumnezeu, nu-si va pune niciodata mana sub barba, ca doar nu sta la taclale cu EL. Asa ca rugaciunea te va invata de la sine cum sa vorbesti si prin trup cu Dumnezeu.

[E_my]

Am citit o data, cred ca in scrierile paintelui Arsenie Papacioc, dar nu stiu sigur, ca pozitia mainilor la rugaciune este importanta.

Astfel, cel ce a scris cartea respectiva, a spus ca noi, oamenii de rand, sa ne rugam cu mainile aporpiate, pentru ca este o pozitie smerita, si ne ajuta sa ne simtim mici si smeriti.

A spus de asemenea ca pozitia mainilor ridicate este pentru pustinic, pentru cei ce practica rugaciunea neincetat, pentru cei se sunt lipsiti de patimi. Asta mi-a ramas in minte de atunci: pentru cei ce sunt lipsiti de patimi...

Am citit si v-am spus si voua, nu este opinia mea, eu nu am experienta ca sa vorbesc despre asta, desi ma incerca un sentiment de trufie cand ma rugam cu mainile ridicate, inainte de a citi acea carte...

Doamne ajuta!

[E_my]

Citind azi din cartea "Marturii din Tara Fagarasului despre parintele Arsenie Boca " am ajuns la un fragment in care o persoana vine si ii povesteste parintelui starile pe care le-a trait in timpul unei rugaciuni.

"I-am spus ceea ce vazusem in plina noapte cand ma rugam; era foarte atent la tot ceea ce-i spuneam, apoi mi-a spus:<<Tu cum te rogi,ma?>> Parinte, am un geam care da spre rasarit si incerc sa transpun in viata mea ceea ce spune Sfantul Apostol Pavel, ca barbatul sa se roage in orice loc, sa ridice spre cer mainile curate, neindoielnice, si asa sa se roage lui Dumnezeu. Parintele imi zice: <<Cum , ma, asa?>> aratandu-mi pozitia mainilor , exact asa cum le tineam eu in timp ce ma rugam. I-am spus: Da, Parinte! Parintele mi-a replicat:<< Ma, sa nu te mai rogi asa, ca nici eu nu am curaj sa ma rog asa.De acum sa te rogi cu mainile asa,ma! >> si-mi arata cum sa ma rog, cu mainile impreunate << pentru ca mainile impreunate inseamna si smerenia omului inaintea lui Dumnezeu. Cu mainile rificate se roaga numai pustnicii , adica numai oamenii despatimiti >>. "



Doamne ajuta!

ce cauta budistu ala acolo?

[windorin]

Mi'a ramas in minte un cuvant. "Daca nu te poti ruga in genunchi, roaga'te in picioare. Daca nu te poti ruga in picioare, roaga'te sezand pe scaun. Daca nu te poti ruga sezand pe scaun, roaga'te stand intins pe pat. Daca nu te poti ruga stand intind pe pat, zi doar un 'Doamne miluieste!' in gand, caci Domnul primeste tot ce vine din inima sincera si dornica de rugaciune."

Binecunoscutul film "Ostrov" ni'l infatiseaza pe un oarecare sfant, numit Anatolie. Cum se ruga acela? Simplu, stand drept, rostind rar, fara nici o mana ridicata si alte asemenea detalii. Abia daca avea o micuta icoana. Si cum ii era rugaciunea? Puternica! De ce? Pentru ca o facea cu smerenie, din inima.

Rugaciunea cu mainile ridicate am inteles ca ar fi o treapta mai inalta a rugaciunii, practicata atunci cand am trecut peste cititul din carti si cand inima noastra nu mai poate de dor dupa Dumnezeu, cand rugaciunea tasneste ca un izvor din inima, iar nu din minte. Un parinte care a auzit pe cineva ca se roaga cu mainile ridicate, l'a mustrat pe acela, sa se roaga ca toti ceilalti, spre a nu il feri de duhul mandriei. Smerenia este totul in rugaciune.

Zilele trecute am vazut in biserica o femeia cu mainile intinse si ridicate mai sus de nivelul capului. Era singura din toata biserica in acea pozitie. Nu se face, nu se cade. Este lipsa de dragoste, lipsa de smerenie. Multa ispita aducea, chiar fara voia ei. Toti se uitau la ea, care era iesita din "comun". Nu spun ca e rau, insa nu se cade.

[sophia]

Cred ca depinde si de diferitele traditii/tari crestine.
Eu vad la noi femeile eritreene (sunt ortodoxe) ca se roaga cu mainile deschise spre cer, apoi se apleaca pana in pamant.
Si sunt f.credincioase si smerite.

[2io]

Multumesc tuturor pentru interventii. Doresc sa va spun ca mi-ati deschis ochii si m-ati linistit, m-ati mai temperat.

Ce am inteles eu de fapt:
- rugaciunea conteaza iar nu pozitia corpului (aceasta o stiam si inainte, ca dovada - de ceva timp imi fac rugaciunea pe drum, in tren)
- ridicarea mainilor la rugaciune stiam ca este un semn de trufie (pardon, ca poate trufi persoana respectiva) si, asa cum am observat, aceste maini se ridica singure in functie de starea celui ce se roaga (adica nu trebuie sa te gandesti la asta, pur si simplu le ridici, si de aici apare si "sa nu stie stanga ce face dreapta")
- tinerea mainilor apropiate in fata pieptului, pentru yogin, inseamna ceea ce scrie in carte (si in primul mesaj)
- pentru mine, crestin, tinerea mainilor in fata pieptului poate insemna altceva, si anume?... aici nu prea am inteles
- in orice caz, eu tin mainile in jos cand ma rog, nici in sus nici in fata pieptului... precum si in biserica (bine este spus in ultimele doua mesaje - sa nu ies in evidenta)

Sa aveti o zi binecuvantata!
Doamne ajuta!
Ionut

[Bautar]

Am intilnit in meseria mea multi oameni bolnavi care nu au putut sa se ridice sau sa isi foloseasca mainile ,dar atunci cand se rugau ,neputandu-si face SFanta Cruce cu maimile, isi facea cu limba sau cu ochii.Sa nu radeti de mine, dar este adevarat.
Cum au spus majoritatea forumistilor nostrii rugaciunea spusa din inima si departe de gandurile lumesti ,aceasta este adevarata.

... dar de preferinta intinse spre cer.

[yulyus]

În prealabil postat de 2io

Am fost invatat, de mic, de catre bunica mea, sa ma rog cu mainile lipite in fata pieptului [nu mai spun ca am fost invatat sa ma rog si stand in genunchi, dar nu asta este subiectul pe care doresc sa-l pun in discutie].

Totusi, de curand avand cartea Marii initiati ai Indiei si parintele Paisie, cineva apropiat mi-a aratat pe la sfarsitul cartii un tabel cu unele diferente legate de aceasta problema.

Si anume (din aducere aminte):
- yoginul tine mainile apropiate cand mediteaza (vezi poza), pentru ca puterile sa se intoarca inapoi, in el.
- crestinul ortodox, cand se roaga, tine bratele intinse spre cer, cu palmele deschise si indreptate putin spre cer (precum in poza de la avatar... totusi bratele putin mai sus) pentru ca sa primeasca Duhul Sfant.

Am observat de asemenea ca:
- parintele se roaga cu mainile departate si indreptate inspre cer pentru pogorarea Duhului Sfant peste Sfintele Taine (in timpul Sfintei Liturghii)
- cativa crestini se roaga cu mainile apropiate chiar in biserica

Cativa ani am incercat sa ma rog dupa cum am fost invatat ca e bine de catre bunica mea [cu palmele apropiate] si simteam o anumita incordare in dreptul pieptului, intre stomac si ficat. Aceasta simtire am presupus ca este normala si ca apare ca urmare a faptului ca ma rog putin timp.
In schimb nu mi-am pus problema faptului ca Sfintii Parinti nu aduc vorba despre aceasta simtire, ei vorbind foarte mult despre rugaciune. M-am gandit ca nu am citit destul si ca voi afla in viitor.

Rugaciunea cu mainile departate, asa cum se face in credinta noastra ortodoxa, aduce in schimb smerenie si lacrimi, pe incercate; cea cu mainile apropiate aduce singuratate si deznadejde.

As fi vrut sa redau mai exact acest aspect mentionat in cartea de mai sus, totusi nu l-am putut gasi pe net (in carte este un tabel).

Acest subiect l-am deschis doar pentru a evidentia aspectul prezentat si urmarile lui, iar nu pentru a cere o parere.

Doamne ajuta!
Ionut

IV Regi 20,3