Forumul nostru

[cristiboss56]

Este normal ca într o mare familie să fie opinii diferite, dar de aici şi până a afirma că totul e sumbru şi mai ales ne creştin , e cale tare lungă. Majoritatea celor noi veniţi aici pe forum , sunt oameni minunaţi, cu experienţă de la care ai ce învăţa . Oare într o familie cu trei , patru membrii nu există "discuţii", opinii diferite ? Cu siguranţă da ! Acest forum per ansamblu are un număr egal cu aproape a trei mii de familii ! Important că nu există zi în care să nu avem ceva de învăţat unii de la alţii şi mult mai important că pe majoritatea ne uneşte dragostea de Hristos. Cunosc acest site şi forum de trei ani şi o spun cu mâna pe inimă că atât saitul cât şi forumul au evoluat calitativ din toate punctele de vedere. Ne-am înmulţit fraţilor şi este normal ca şi diversitatea de opinii să crească. Dintr un orăşel mic , am devenit o adevărată "Metropolă Creştină". Gândiţi-vă ce greu şi cu cât efort se administrează această "Metropolă", în condiţile în care Administraţia a rămas numeric aceaşi !

[Fani71]

Sophia, ai zis ca ai gasit si oameni cu care se poate sta de vorba si de la care ai invatat.
Si pe mine m-au tulburat la inceput interventiile si atacurile dure ale unora, dar acum am ajuns aproape sa le ignor. Mi-a fost mult mai bine sa ma concentrez pe mesajele care ma interesau sau la care puteam raspunde eu ceva folositor.
Dar cred ca si cei pe care i-ai pus in categoria 'durilor' spun si lucruri bune si adevarate.

Dar daca te tulbura, da, fa o pauza. Nu are sens sa iti faci rau.
Eu apreciez postarile tale chiar daca cateodata am impresia ca provoci fundamentalistii, le cam dai apa la moara. (Imi amintesti de unii dein elevii mei, cei interesati si cu dragoste de discutii, cu care imi face placere sa am ore; insa care nu asculta intotdeauna ce spune profesorul ;-)). Dar este nevoie si de asta, poate. Si am impresia si ca uneori nu prea asculti raspunsurile pozitive - adica le asculti, dar parca te concentrezi pe cele negative si integriste, si te necajesti, in loc sa te zidesti.
De ce nu incerci sa raspunzi mai degraba celor pe care le numeai moderate, si sa construiesti pe ele?
Cand vrei, putem vorbi si prin mesaj privat. Eu o sa am mai putin timp insa, ca am inceput iar scoala.

[cristina2012]

Sophia, voiam de mult timp sa iti spun, dar am tot amanat. O fac acum:
Atunci cand vei intelege cat de important este postul si alte canoane ale bisericii, il vei tine cu drag.
Sa iti spun ce am facut eu. In anul doi de facultate am ajuns la concluzia ca Biserica Ortodoxa e biserica mea, ca acolo e locul meu. Ei bine, aveam nenumarate nedumeriri, mi se pareau o multime de lucruri de indreptat. Le-am zis gandurilor: TACETI, taceti deocamdata!!!! Mi-am ales dintru inceput biserica si duhovnicul. Eu ma straduiam sa fac doar lucrurile de baza, sa vin la biserica, sa tin post, sa ma rog, sa citesc carti despre credinta si atat. Incet, incet am inceput sa ma lamuresc. Mai intrebam si pe duhovnic si tot duhovnicul mi-a dat indrumari in privinta lecturilor.
M-am gandit ca nu voi putea sa raspund niciodata la intrebari atata timp cat nu cunosc ortodoxia din interior. Ca sa fac o comparatie, e diferenta dintre cum cunosti baiatul care te curteaza versus cum iti cunosti sotul dupa 10 ani de convietuire, apoi dupa 20, dupa 30, etc. Traind impreuna cu el, nu numai ca reusesti sa-l cunosti mai bine, dar ai sanse mult mai mari sa-l intelegi.

Deci sfatul meu pentru tine este sa faci primul pas: gaseste-ti duhovnic si biserica unde sa te simti aproape de Dumnezeu. Pe urma vor veni si celelalte.

[glykys]

Doamna Sophia, imi pare rau ca v-ati suparat, dar va dau dreptate intr-o privinta: pe acest forum nu puteti gasi niste raspunsuri la intrebarile dvs, ci si mai multe intrebari. Mie mi se pare ca nu este vina nimanui, forumistii v-au raspuns cu rabdare, unii cu mai mult sau mai putin tact, cu mai mult sau mai putina pricepere, insa eu consider ca toti v-au dorit binele. Dvs doriti sa discutati cu preoti sau teologi, am citit intr-o postare, bun, nu cred ca ii veti gasi pe acest forum, ci in biserici si manastiri, cum este si normal. Eu una cred ca ortodoxia se simte, se traieste, nu se invata din carti sau din experienta unuia si altuia... Normal ca si acestea pot fi ziditoare sau smintitoare. Eu am ajuns la concluzia ca o carte, oricat de induhovnicita si de simplu scrisa ar fi, daca nu se citeste cu rugaciune, cerand de la Dumnezeu sa iti lumineze mintea sa intelegi ce scrie acolo, ramane inchisa ochilor sufletului. Incercati sa va gasiti un duhovnic pe care sa il intrebati tot ce ati dorit sa aflati pe acest forum, un duhovnic rabdator si priceput, care sa va ofere raspunsurile (am inteles ca nu aveti, ca aveti un preot foarte ocupat, dar eu am impresia ca doriti sa schimbati ceva, de aceea ati si intrat pe acest forum si mie imi pare sincer rau ca ati fost dezamagita). Va rog sa ma iertati daca socotiti ca v-am deranjat cu ceva. Dumnezeu sa va lumineze drumurile!

Dragă Sofia
Mă bucur tare mult că nu ţi-am atras atenţia cu postările mele de pe acest forum.Să ştii că ţi-am citit aproape toate postările.De ce să nu recunosc, am fost de câteva ori intrigată de numărul mare de întrebări pe care le pui şi am găndit că este tare trist să ai atâtea întrebări la care să nu aibă cine să îţi răspundă.Am trecut şi eu prin această etapă şi încă mai trec.
La mănăstirea Sihăstria se tipăresc şi distribuie cărţi de învăţătură ortodoxă,ziditoare de suflet.Dacă ai pe cineva în ţară poţi să rogi să-ţi ia de acolo cărţi direct de la sursă la preţuri accesibile oricui Poţi chiar să stabileşti o legătură cu cei de acolo şi să primeşti tot ce apare nou, la tine în ţară.Sunt convinsă că încă mai citeşti postările de pe forum.
Îţi doresc multă lumină în suflet,pace şi roade duhovniceşti.Doamne ajută.

[cristiboss56]

"Toate lucrurile de aici sunt pentru oameni osteneală , toate sunt înşelăciune, fulg care este purtat de vânt încolo şi încoace, umbră şi nălucire. Sunt rouă, vânt, pană, abur, scânteie, vis, curgere de râu, urmă de corabie, cenuşă , roată care se învârte neâncetat. Toate sunt asemenea unor cilindri care se rotesc mereu : anotimpuri, zile, nopţi , vremurile de osteneală, mâhnire, bucurie, boală, căderi, nenorociri. Nu există nimic mai nestatornic ca lucrurile omeneşti. . . ."

Din motive obiective, am facut o pauza. Chiar si intr-o familie uneori un membru al acesteia mai cade in cate-o ispita, iar ceilalalti membri: il suporta cu stoicism, iau atitudine, se roaga pentru el, il ironizeaza sau mai stiu si eu ce alte reactii pot avea pentru a-si linisti sufletul sau orgoliul ranit.

Daca vom cauta linistea sufleteasca o vom obtine urmand calea batatorita de Sfintii Parintii, iar daca vom incerca sa ne mangaiem orgoliul ranit, vom cauta solutii mai lumesti.

,,Inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi." - spune psalmistul. Sfantul Antonie nu era foarte sigur ca are dreptate in ceea ce spune niciodata, stiind viclenia necuratilor care cauta sa se infiltreze pana si in gandurile noastre.

Uneori ne mai rusinam cand gresim sau observam ca atunci cand cineva care se documenteaza ori se roaga mai mult ca noi are o parere care este acceptata de catre mai multi, ba chiar parerea noastra ajunge intr-un con de umbra. Daca ne documentam si ne corectam, rusinea de azi ne poate deschide maine un entuziasm deosebit pentru studiu, pentru rugaciune sau chiar pentru asceza. Urcusul duhovnicesc este insotit adesea de lacrimi, lacrimi adevarate, nu ,,de crocodil''. Sa ne intarim duhovniceste si sa ne calcam de buna voie orgoliul in picioare pentru a suferi mai putin atunci cand se intampla ca, pe forum sau in viata de zi cu zi alcineva sa faca acelasi lucru.

Parintele Proclu chiar ne sfatuieste sa infruntam duhovniceste jignirile, fara sa ne menajam orgoliile pentru a nu da loc celui rau sa se cuibareasca in inimile noastre. Parafrazandu-l, as zice ca daca-mi spune cineva ca sunt rau, eu sa-i raspund ca sunt cu mult mai rau decat crede si sa incerc sa-l conving ca este asa. Astfel il voi determina si pe el sa se cerceteze cu mai multa cu atentie.

ieri am implinit 3 ani de cand m-am inscris pe acest forum... imi place sa cred (citeste vreau sa cred) ca nu i-am pierdut in van, chiar daca poate timpul alocat nu este pe deplin justificat.

[cristiboss56]

În prealabil postat de mirelat

ieri am implinit 3 ani de cand m-am inscris pe acest forum... imi place sa cred (citeste vreau sa cred) ca nu i-am pierdut in van, chiar daca poate timpul alocat nu este pe deplin justificat.

La mulţi ani ! Eşti mai "bătrână"cu 3 luni ca mine , dar să fi sigură că nu sunt ani pierduţi în van . Regret că din cei care am fost în urmă cu trei ani , am rămas atât de puţini , deabia îi numeri cu degetele de la o mână ! Să fi Binecuvântată !

Doamne ajuta! si multumesc, Cristi ! cat priveste numarul, nu te ingrijora, eu zic ca au ramas destui din 'vechea garda'... important sa fie pace si buna intelegere. Sa ne purtam crestineste, nu orbeste.