Citat:
În prealabil postat de topcat
Asa cum apostolii nu au crezut pina cind nu a venit Hristos sa-l vada si apoi i-a pus sa puna mina pe rana, de ce un ateu nu poate cere o dovada palpabila, cit de mica?
De ce erau asa de credinciosi apostolii? Nu cumva pentru ca lor li s-a aratat in carne si oase?
Iarasi ma iei cu "in masura"?
|
Parafrazandu-l pe Kazantzakis, am sa istorisesc si eu.
Au existat candva doi prieteni. Unul dintre ei se imbolnaveste grav. Cuprins de panica, se agata de orice mijloc care i-ar fi putut aduce alinarea. Atunci il roaga pe prietenul lui, un comerciant care urma sa faca o calatorie la Ierusalim, sa-i aduca o bucata din crucea pe care a fost rastignit Hristos, manat fiind de certitudinea ca se va vindeca.
Comerciantul pleaca, isi rezolva problemele in Ierusalim, dar uita de rugamintea prietenului lui aflat in suferinta. Pe drumul de intoarcere, rupe o bucata de lemn dintr-o usa si o inveleste in vata. Cand se revad o da celui bolnav si acesta, in chip explicabil sau inexplicabil, se vindeca.
"Ideea e totul. Daca ai credinta o bucata de usa ponosita poate fi Crucea Mantuitorului, daca n-ai credinta toata Crucea mantuitorului nu e decat o bucata de lemn."
Eu sunt ferm convins ca atunci cand va sosi momentul, vei auzi chemarea. Atunci nu te vei mai putea indoi si vei cauta raspuns doar la intrebarile potrivite.