Colegă penticostală

[ovidiu-s]

În prealabil postat de condor

Ca de la Hristos, nu este. Retragerea dintre oameni este chiar contrara pricipiilor Mantuitorului si ale Sfintilor Apostoli.

LUCA 14.33 "Aşadar oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate să fie ucenicul Meu."

Exact nu este:

Spune clar Biblia:
Iacov 4.4 "Preadesfrânaţilor! Nu ştiţi, oare, că prietenia lumii este duşmănie faţă de Dumnezeu? Cine deci va voi să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş lui Dumnezeu."
1 Cor 7.32 "Cel necăsătorit se îngrijeşte de cele ale Domnului, cum să placă Domnului.Cel ce s-a căsătorit se îngrijeşte de cele ale lumii, cum să placă femeii."
Crestinismul fără viaţă călugărească NU poate exista. Si APOSTOLAT adevărat fară viată călugărească de asemenea.
Astept argumente biblice viabile in sustinerea "evanghelizărilor" pe care le practică sectele protestante. Asa ca revenind la problemele noastre, as dori sa imi dati un singur exemplu, unul singur, de evanghelizator adevărat pe care l-a dat adventismul, sau orice alta sectă protestanta si neoprotestanta actuala!


Luca 9.23 "Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să-Mi urmeze Mie;"

Viata primilor crestini se mai practica doar in manastiri la ora actuală. DE CE NU SE PRACTICA SI LA ADVENTISTI???
Fapte 1.42 "Şi stăruiau în învăţătura apostolilor şi în împărţirea bunurilor, în frângerea pâinii şi în rugăciuni."
Puteti sa imi dati un contraexemplu? Astept.
1 Cor 7. 29. Şi aceasta v-o spun, fraţilor: Că vremea s-a scurtat de acum, aşa
încât şi cei ce au femei să fie ca şi cum n-ar avea. 30. Şi cei ce plâng să fie ca şi cum n-ar plânge; şi cei ce se bucură, ca şi cum nu s-ar bucura; şi cei ce cumpără, ca şi cum n-ar stăpâni...Căci chipul acestei lumi trece."

In a treilea rand, un monah devine apostol a lui Hristos doar in cadrul unei comunităţi. Sămânţa bună a crestinismului, peste tot in lume a fost semănată porin intemeierea de noi obsti monahale in diferite locuri, organizate după modelul vietii pe care avut-o Hristos cu apostolii, nu după modelul "evanghelizărilor" in cuplu pe care le practica sectele protestante şi neoprotestante. Asta pentru ca smerenia e cea mai mare calitate a unui crestin si la ea se poate ajunge doar in cadrul unei obşti:
Marcu 9.35 "a chemat pe cei doisprezece şi le-a zis: Dacă cineva vrea să fie întâiul, să fie cel din urmă dintre toţi şi slujitor al tuturor."

Luca 14.26 „Dacă vine cineva la Mine şi nu urăşte pe tatăl său şi pe mamă şi pe femeie şi pe copii şi pe fraţi şi pe surori, chiar şi sufletul său însuşi, nu poate să fie ucenicul Meu".
Si ce raspuns îi dau apostolii Petru sau Matei? (unul care a fost casatrorit, celalat vameş)
Matei 19.27 "Atunci Petru, răspunzând, I-a zis: Iată noi am lăsat toate şi Ţi-am urmat Ţie. Cu noi oare ce va fi?
si ce raspuns îi de Hristos:
Matei 19.29 "Şi oricine a lăsat case sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau femeie, sau copii, sau ţarine, pentru numele Meu, înmulţit va lua înapoi şi va moşteni viaţa veşnică."
Ce îi cere sf Pavel lui Timotei, ca o condiţie esentială pentru evanghelizare? REGULA NUMĂRUL UNU PENTRU UN EVANGHELIZATOR, la fel cum o spunea si Hristos:
2 Tim. 2. 3-4 "Suferă împreună cu mine, ca un bun ostaş al lui Hristos Iisus. 4.NICI UN OSTAŞ NU SE INCURCĂ CU TREBURILE VIETII CA SA FIE PE PLAC CELUI CARE STRÂNGE OASTE"

Romani 7.23 ,,Dar văd în mădularele mele o altă lege, luptându-se împotriva legii minţii mele şi făcându-mă rob legii păcatului, care este în mădularele mele.
24. Om nenorocit ce sunt! Cine mă va izbăvi de trupul morţii acesteia?"
Astfel îndepărtarea de cele ale lumii este duşmănia de bunăvoie a materiei şi negarea firii omeneşti supuse păcatului, pentru dobândirea celor mai presus de fire.
Nu poţi să mărturiseşti pe Hristos ca apostol inaintea altora ca apostol, dacă nu te-ai biruit pe tine insuti.

Filipeni 1.21 "Căci pentru mine viaţă este Hristos şi moartea un câştig. "
1 Ioan 2.15-17 "Nu iubiţi lumea, nici cele ce sunt în lume. Dacă cineva iubeşte lumea, iubirea Tatălui nu este întru el; 16. Pentru că tot ce este în lume, adică pofta trupului şi pofta ochilor şi trufia vieţii, nu sunt de la Tatăl, ci sunt din lume. 17. Şi lumea trece şi pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne în veac."

Ioan 6.63 "Duhul este cel ce dă viaţă; trupul nu foloseşte la nimic."
Iacov 4.24 "Abur sunteţi, care se arată o clipă, apoi piere."