Despre vesnicia chinurilor iadului

[MariS_]

În prealabil postat de Traditie1

Iadul nu e o pedeapsa de la Dumnezeu. Un pacatos chiar daca ar fi bagat în rai nu ar simti nici o bucurie pentru ca iadul este înaluntrul lui.

Faptele pe care le facem, deciziile pe care le luam, gândurile, toate manifestarile deliberate din tot cursul vietii noastre ne modifica structura psihica.


Viata virtuoasa ne curata sufletul si ne deschide lucrarilor harului divin care ne transfigureaza, ne preschimba modul de gândire, ne face apti pentru gustarea bunatatilor vesnice.

Viata de patimi (pofte, pacate) ne împatimeste, ne face tot mai ahtiati dupa pacat, tot mai framântati de pofte, chinuiti de rautate iar în vesnicie aceasta suferinta creste exponential inclusiv prin constiinta ca nu se va scapa niciodata de ea.

Mai adaug ca raiul nu este o suma de lucruri create ci unirea cu energiile necreate ale lui Dumnezeu, lucru care nu este posibil pentru un om în starea naturala, e necesar un proces tainic de pregatire pe care numai harul divin îl poate lucra.

Iertati că intervin.
Am văzut că sunt două pozitii distincte: una care sustine că
Dumnezeu e bun si nu poate pedepsi răul cu rău, alta care
sustine că Dumnezeu e drept, si atunci are dreptul si chiar
datoria de a pedepsi. Mai există o a treia pozitie, cea care
pleacă de la spusele de mai sus. Iadul nu e o pedeapsă de la
Dumnezeu, dar tot pedeapsă e, e ca un fel de autopedeapsă.
Să mă explic. Se spune că nu există iad, există doar două
Raiuri: unul al celor buni si altul al celor răi. Adică Dumnezeu
ii lasă de capul lor să-si facă "raiul" pe care si-l doresc. Ce
rezultă din asta, Dumnezeu cu mila, pentru că cei răi îsi fac
singuri rău, dorind fiecare să-si impună punctul de vedere.
Desigur că fără iubire între ei, numai cu trufia, ura, viclenia,
minciuna, egoismul, dorinta de putere, invidia, patimile si
toate relele posibile la un loc, va rezulta exact cele spuse
in Scriptura, numai că fără ca Dumnezeu să miste un deget,
respectand astfel si libertatea omului, cum bine spunea georgeval.
Deci cu Traditie1, cu georgeval si cu interpretarea de mijloc,
salvăm bunătatea lui Dumnezeu si explicăm si chinurile iadului.