Poezii preferate...

[mara2008]

de Ovidiu
Un om se plimba printre stele
Avea ceva comun cu ele
Era - stralucirea sa
Putini oameni insa, o puteau vedea

Pe drum, adesea el se ratacea
Si ii parea rau, dar nu tare...
Oameni multi nu-ntelegeau
Doar stelele ii luminau a lui carare

Era vesel, dar si trist - precum vremea schimbatoare
Plangea cateodata, insa si zambea
Doar stelele il aparau
De lumea-nselatoare.

Traia in lume, in lumea lui
Unii chiar radeau de el
Lui insa nu-i pasa
Nici nu-l deranja – de fel

In calatoria sa, m-ai intreba
din cand in cand o stea:
Incotro acum ?
Steaua raspundea: Pe acelasi drum...acelasi drum...

Apoi, din lumea stelelor, - coboara
Nu ca un fulger sau meteorit
Ci ca o lacrima ce se prelinge,
Ori ca si focul ce incet se stinge...

[laraG]

Voi stati de veacuri multe, voi stati in manastiri
cu zecile, cu sute, v-ati adunat mereu,
Atat de cuviosi, cu teama in priviri
Ca sa-L slujiti cu patos pe Domnul Dumnezeu.
Voi nu v-ati multumit cu viata voastra sfanta,
Ce-ati vrut a lepada a grijii lumii val,
Mergand acolo sus,ducand o lupta crunta
Ati biruit pacatul in locul monahal.
Prin ruga voastra sfanta, voi v-ati urmat cararea
Si ati jurat credinta prin sfantul ritual,
Saraci, ascultatori si vesnic feciorelnici,
Traind viata voastra in loc chinovial.
La voi-s-afla alinul si oamenii din lume,
Raniti adanc la suflet, sau cei demonizati,
Voi, sfinti parinti si pustnici prin multa rugaciune,
Puteti ca sanatata din nou sa le o dati.
Vazandu-va cuminti si plini de fapte bune,
Fiind lumina -n lume si sare pe pamant,
Voim sa va urmam-model de intelepciune-
Sa va luam exemplu de viata in CUVANT.
(De preot, I.Cheregi)