Cum raspunde Dumnezeu rugaciunilor?

[elizabeta]

În prealabil postat de anna21

Nu Floare.. nu sunt smerita, sunt cu nasul pe sus etc. Nu-mi arog calitati care nu le am, (cred eu, dar cine stie).
Problema e mai simpla.. m-am rugat mai mult timp pt ceva..De pe data de 8 Noiembrie ceva s-a schimbat (m-am gandit ca o fi legat de sarbatoarea Sf. Mihail si Gavriil, nu stiu. Poate cineva mi-a facut mult bine si s-a rugat pentru mine, foarte posibil, ca stiu persoane cu totul extraordinare).
Dar pe de alta parte, ma obisnuisem cu problema, ma gandeam ca mi-a fost data tot spre binele meu. De aceea cand ma trezesc si vad ca problema a disparut (cel putin temporar) ma gandesc: inainte eram incercata, iar acum nu. Chiar sunt "rasplatita", cum spui tu? Sau s-a retras acel drac ca sa faca loc unuia mai mare? (Sper ca nu hulesc, dar ma gandesc la multe...)

In fine, eu am copii.. Ma induiosa enorm dependenta lor de mine cand erau foarte mici. Si increderea absoluta pe care o aveau in mine. Ma gandeam ca asa ar trebui sa fie un crestin: sa aiba incredere absoluta in Dumnezeu. Atunci ar avea sens sa astepti in permanenta ajutor, nu?
Vreau sa stiu cum traiesc alti crestini. Asteapta cu incredere sa fie ajutati?

Da! Da! Da! Nu doar ca asteapta, dar cer "cu staruinta" ca biata vaduva din Evanghelie. Nu te mai ingrijora, ci bucura-te de delicatetea cu care te trateaza Dumnezeu!!!!