de ce suntem atat de ignoranti?

[andreicozia]

În prealabil postat de bmadalin

Ci sa incerc sa aflu: este adevarat ca nu se poate face nimic?

In sensul indicat de tine, de schimbari rapide si substantiale, cred ca nu se poate face nimic. SCHIMBAREA IN BINE porneste de la virf.
..iar pentru ca un partid de salvare nationala, de ex. sa poata sa existe, trebuie sa fii INDEPENDENT, ceea ce in conditiile actuale este imposibil avind in vedere ramificarile exterioare.
Deci stai linistit si bucura-te de ce ai ca totusi esti privilegiat si lucrezi pentru o companie care creste chiar si in vremuri tulburi.

Oh, cat imi place topicul asta!
Suntem ignoranti pentru ca asa am ales sa fim. Indiferent cine ce ar zice si ce tapi ispasitori am gasi, adevarul este unul singur: TOT dar absolut TOT ce se numeste viata noastra, a fiecaruia dintre noi, este o banala chestiune de alegere... Banala, in sensul ca nu necesita nu stiu ce algoritmi complicati. Aleg una sau alta. Dar, foarte dificil de executat. Exista o inertie a fiintei umane, care o tine in loc, si oricat de greu i-ar fi in locul in care se afla, gaseste mult mai greu sa se mute de acolo.
Este mult mai usor sa stau pe margine si sa critic tot ce intra campul meu vizual, aratand cu degetul si judecand, bagand in cutii prestabilite de societate, cu etichete precise ... E foarte greu sa fac ceva ... E greu sa dau o mana de ajutor, e greu sa fiu voluntar in viata altora si in viata comunitatii (pentru ca am stabilit ca absolut totul trebuie sa aiba un pret), e greu sa fac eu cel mai mic efort, e greu sa fiu cinstit cu mine insumi ...
Ne uitam in sus si dam vina pe partide, uitand de fapt ca ei sunt oglinda noastra, a celor multi: indiferenti, superficiali, egocentristi, cautatori de scurtaturi. Boala neamului asta se numeste "miserupism". Pentru ca ni se rupe. De orice. Mai putin de noi - dar intr-un mod complet bolnav pentru existenta individuala.
Si se intampla pentru ca nu stim cine suntem cu adevarat. Ne-am pierdut identitatea reala, am ratacit scopul pentru care am fost creati. Acesta este singurul care poate sa ne dea o motivatie reala pentru a trai altfel. Nu-l avem si de aceea suntem atat de ignoranti...

[bmadalin]

În prealabil postat de macsim

Boala neamului asta se numeste "miserupism". Pentru ca ni se rupe. De orice. Mai putin de noi - dar intr-un mod complet bolnav pentru existenta individuala.

Subscriu la partea cu "miserupism"-mul.
Dar oare e cauza sau efect? Sau ambele?

Si totusi fara "miserupism" o buna parte din oameni risca sa ajunga la balamuc.

În prealabil postat de bmadalin

Subscriu la partea cu "miserupism"-mul.
Dar oare e cauza sau efect? Sau ambele?

Si totusi fara "miserupism" o buna parte din oameni risca sa ajunga la balamuc.

Eu cred ca miserupismul este o optiune. Neimplicarea este o decizie. Aleg sa-mi pese, sau sa nu-mi pese. De la alegere pleaca totul. Ceea ce aleg are directa legatura cu ceea ce sunt eu in ochii mei. Cu identitatea mea.
Parerea mea este ca daca il vad fie ca pe o cauza, fie ca pe un efect, atunci ii dau putere asupra mea. Daca inteleg ca este doar alegerea mea, atunci mai am o sansa cu viata mea...

O viata centrata pe principii si nu pe alte lucruri labile ma ajuta sa nu intru la balamuc. Credinta ma ridica si ma duce mai departe, de fiecare data cand am cazut.

Si ai dreptate ... Trebuie sa ne facem partea noastra, dincolo de rugaciuni ... Exista un mare adevar in urmatoarea afirmatie: fa tot ce iti sta in putinta, si apoi lasa-L pe Dumnezeu sa faca restul...!