de ce suntem atat de ignoranti?

[adam000]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Eu as otravi toti cateii vagabonzi de la mic la mare, fara exceptie si fara remuscari.

Tu ai omora creatia Lui Dumnezeu, cu exceptia oamenilor?

Stand o data de vorba cu un ieromonah arhimandrit, acesta imi povestea ca inainte de a intra in manastire, cand era acasa la parintii sai si ii ajuta cu treburile campului, mai omora ocazional si cartitele care stricau brazdele, dar dupa ce a intrat in manastire a ajuns sa considere ca el n-ar mai omora nici o cartita, nici macar o musca, pentru ca toate sint creatia Lui Dumnezeu care ne-a fost data noua oamenilor sa o stapanim, nu sa o omoram, nu sa o distrugem. Si se caia pentru faptele sale de dinainte de intrarea in manastire. Asa o finete sufleteasca avea! Inainte de caderea in pacat a protoparintilor, omul statea in Rai laolalta cu fiarele pamantului iar acestea nu-l vatamau, ci traiau in pace. Abea dupa caderea in pacat a omului, prin pacat, omul a intrat in conflict cu creatia Lui Dumnezeu, dar nu aceasta e starea naturala a omului, ci consecinta pacatului stramosesc.

Apoi am citit despre viata Sf Dimitrie o intimplare, cum sfantul a calcat din greseala pe un cuib de pasari, iar pentru a-si pedepsi piciorul pentru ca a omorat din greseala o pasare, a mers descult cu acel picior prin maracini.

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Eu as otravi toti cateii vagabonzi de la mic la mare, fara exceptie si fara remuscari. Din fericire in Timisoara nu prea sunt pe strazi. In schimb in Iasi si Bucuresti e jale la capitolul asta.

Vai ce ingrozitor poti fi!!

Cum sa omori fara remuscari o fiinta, probabil tot asa s-au bombardat Hiroshima si Nagasaki, fara remuscari!!

O solutie ar fi, pentru ca pe mine realmente ma doare faptul ca oricat ar fi de hraniti si ingrjiti cateii vagabonzi, tor vor exista si din cei care mor emaciati, chinuiti de oameni fara inima, sau loviti de masini...sa fie sterilizati pentru a nu se mai inmulti si astfel sa se evite inmultirea lor! Asta cred ca eu ca e cel mai indicat lucru!

Aici in Germania nu exista nici un caine vagabond si mi-a luat ceva timp sa ma obisnuiesc cu aceasta realitate si ca orice caine se intampla sa vad are musai un stapan, deci e o dferenta foarte mare in faptul ca nu vezi animalute schingiute, moarte pe strada sau cersind mancare cu ochisorii tristi si neputinciosi!!!

În prealabil postat de Traditie1

Sunt trei cauze cauze: necinstea, lenea si lipsa de experienta.

Necinstea (hotia, înselarea etc) atrage atât mânia lui Dumnezeu cât si dezordinea si saracia.

Lenea aduce saracie si mizerie.

Nu avem experienta lucrului bine facut fiindca suntem o natiune fara un trecut de viata urbana, cum au avut vesticii si alte popoare, nu avem experienta traiului în comun decât de câteva generatii. Sa speram ca ne vom mai cizela cu timpul.

Este o mare contradictie in rationamentul tau. Mie mi se pare ca am devenit extrem de comozi si simandicosi cand am ajuns la oras. Iar de cizelat nu ne putem cizela decat convietuind in mijlocul altor civilizatii, nu unde predomina ideea "care pe care". Mai mult chiar: in mediul rural, cu mici exceptii, ne caracterizeaza harnicia, cinstea, voluntariatul, respectul reciproc si intelepciunea populara. Orasul si aglomerarile urbane ne-a transformat in egoisti, invidiosi (de ce X fura si traieste mai bine ca mine, iar eu n-as putea?). Orasul, oriunde in lume ar fi el, te face sa uiti de Dumnezeu, prin faptul ca esti intr-o vesnica competitie cu cei din jur, fara sa iei in calcul principiile morale... Probabil am ajuns ca un megafon stricat, tot repetand intruna ca nimic in viata nu e intamplator si ca totul pe lume se plateste in aceeasi moneda. Nu ne putem astepta, ca natiune, la un destin mai bun, daca nimeni nu se schimba, fiindca mecanismul e conceput a fi distructiv. Iar daca totusi mai avem o sansa, aceea ar fi sa ne intoarcem la principiile rurale, la altruism si iubirea de aproape.
bmadalin, exemplul dat de tine este extrem de edificator pentru lumea in care traim. De multe ori am auzit printre liberii intreprinzatori ca statul ne obliga sa furam, sa inselam, sa facem cate o mica gainarie pentru a supravietui si a nu munci pe branci chiar degeaba. Oare va inchipuiti ca cei care au reusit si-au platit toate datoriile catre stat? Nici n-aveti idee ce vanzoleala se da pe timp de noapte cu marfa a caror acte sunt folosite de cel putin 2 ori. Iar de-aici imposibilitatea de a concura la adaos comercial cu cel ce apeleaza la economia subterana! Romanul vrea sa munceasca, dar NU DEGEABA. Nu-i adevarat ca ne caracterizeaza lenea la modul individual. Da-i romanului sansa sa castige dupa propriile eforturi, fara sa-l dijmuiesti la sange, si-ai sa fii uimit de ce-i in stare sa faca!! Nu sunt subiectiv: am vazut asta "dincolo"!

[The_Fallen]

În prealabil postat de bmadalin

Simpatie? Simpatic e Toni Grecu. Sau poate pentru altii Andrea Marin.
Simpatie pentru o fiinta in durere?

Poate ca oamenii sufera pentru o fiinta ranita pt ca cine are dragoste, iubeste si oamenii si toata creatia lui Dumnezeu?

Si apoi daca mergem pe rationamentul tau nu ar trebui sa intelegem nici pe oamenii care au simpatie fata de accidentati, ca aia poate scapa, da' muribunzii sunt si mai <<simpatici>>.

Scuze ca am fost rautacios, dar m-a deranjat ideia ta.

Scuze, dar nu prea inteleg ce vrei sa spui.Ideea mea era ca oamenii au simpatie pentru un animal, dar indiferenta (in cel mai bun caz) fatza de un om.

[bmadalin]

În prealabil postat de The_Fallen

Scuze, dar nu prea inteleg ce vrei sa spui.Ideea mea era ca oamenii au simpatie pentru un animal, dar indiferenta (in cel mai bun caz) fatza de un om.

Da, recunosc, sunt si d-aia, care zic ca <<un animal nu minte, nu inseala, nu e parsiv ca un om...>>. Si care iubesc mai mult animalele decat oamenii. Ba chiar poate, cum zici tu sunt indifenti (in cel mai bun caz cu oamenii)

Nu sunt de acord cu ei, si cred ca au o problema.

Tot la fel cum nu sunt de acord nici cu ceilalti care inverseaza treaba. Am chiar parinti care pt oameni sunt mai saritori dar cand vad un animal: zat, mars... Microbi, cum sa vina langa tine...
Da usor usor se mai schimba si ei.

[heaven]

În prealabil postat de The_Fallen

Scuze, dar nu prea inteleg ce vrei sa spui.Ideea mea era ca oamenii au simpatie pentru un animal, dar indiferenta (in cel mai bun caz) fatza de un om.

Nu este real,decat cu exceptia a catorva cazuri de persoane carora putin le-a sarit o rotitza,din diverse cauze si atunci cauta un refugiu in animale.
Din experienta pe care o am,pentru ca activez in protectia animalelor de ceva vreme,am ajuns la urmatoarea concluzie:atat persoanele care spun ca iubesc animalele,dar nu sunt interesate de oameni,dar si cei care afirma ca iubesc oamenii,dar nu ii intereseaza dobitoacele,florile,copacii etc,nu iubesc,in realitate pe nimeni cu adevarat,fie oameni,fie animale!
Fiintele care intr-adevar percep iubirea divina o revarsa neconditionat asupra intregii creatii,fiecare dupa propriile puteri si inteleg faptul ca si cel mai mic fir de iarba are un rost si ca nu exista superior,inferior,ci totul trebuie sa existe intr-o armonie desavarsita.
Multi imi veti spune ca este o utopie,dar va asigur ca din tot ceea ce am trait de cativa ani buni incoace,este o realitate spre care cu totii ar trebui sa tindem!