Libertatea crestinilor

[Traditie1]

Mari, nu zice nimeni sa nu ne purtam bine cu aproapele, este de altfel si usor.

Dar scopul vietii noastre, preocuparea noastra trebuie sa fie dobândirea Duhului Sfânt, unirea cu Dumnezeu. Cu aproapele interactionam doar în anumite momente dar cu Dumnezeu suntem permanent si puterile noastre sufletesti si trupesti trebuie îndreptate spre ramânerea în Dumnezeu în rugaciune si slujire permanenta.

Preocuparea si vorbitul excesiv despre dragostea fata de aproapele tradeaza ramânerea la nivel teoretic, intelectual a credintei. Noi suntem chemati sa cunoastem mistic pe Dumnezeu, nu sa pierdem timpul cu rationamente si fapte de milostenie a la maica tereza.

Si totodata noi nu stim cu sa actionam spre binele aproapelui, ceea ce noua ni se pare bun poate fi vatamator, numai Dumnezeu stie ce e folos si de la El trebuie sa asteptam inspiratia pentru faptele noastre.