ideea aceasta da e a lua asupra noastra nevointe peste masura proprie este o mare ispita. pana ajungem, de exemplu, la masura Sfantului Ioan Maximovici - care dormea foarte rar, iar atunci cand o facea nu avea un pat, ci un scaun - sa ne indreptam atentia spre cele trebuincioase pentru masura noastra. am scapat de manie? am scapat de desfranare? am scapat de vorbirea de rau, de judecata? am scapat de pofta pantecelui? acestea sunt problemele care trebuie sa ne preocupe.
sa nu cadem nici in alta extrema. daca am ajuns acasa la 11:30, iar ora noastra de culcare e 12:00, sa nu reducem rugaciunea pentru a adormi la timp. nici asa, sa dam intaietate somnului. ca ne mai odihneste si Dumnezeu! :)
|