AVORTUL!

[paraschevaiasi]

În prealabil postat de Alexandr_Bazil

E una sa nu fii de acord si alta sa trimiti pe oamenii care sunt de acord la zdup :P

nu condamn oamenii ci faptele lor. Si plus de asta trebuie sa luptam pt moralitate, pt viata pe care o da Dumnezeu acelui copil. Daca unii nu vor copii atunci...sa gaseasca o alta varianta de a nu ramane gravida. E usor sa te distrezi dar mai intai de asta trebuie sa ne gandim la consecinte. Trebuie sa traim in curatie pt a primi binecuvantare.

SPUN INCA O DATA, NU CONDAMN OMUL CONDAMN FAPTELE

Dumnezeu sa ne dea fiecaruia/fiecareia o inima curata si sa gandim numai ce este drept si sa traim cum se cuvine.

[dillema]

În prealabil postat de theodor

Ory
Sunt cat de cat pe domeniu si te asigur ca poti duce pana la capat o sarcina extrauterina, fara "interventii complicate" si fara sa moara nimeni, dar sansele sunt minime. Exemplul dat de Elena este cel mai bun, ca astfel de lucruri sau mai bine zis astfel de minuni se intampla, de se mira si cel mai experimentat doctor care recomanda avortul. Cine isi asuma aceste riscuri este rasplatit de Dumnezeu pentru credinta sa, iar credinta inseamna si fapte nu numai cuvinte, deci atunci cand totul este impotriva a ceea ce faci dar iti pui increderea in Dumnezeu vei reusi.
Daca sotia mea ar fi in aceasta situatie as lasa-o pe ea sa decida si oricare va fi decizia o voi respecta, nu trebuie sa-mi impun parerea atunci cand e vorba de viata altcuiva, caci nu am dreptul cum de altfel nu il are nimeni.
Si crestinii merg la doctor, dar nu ar trebui sa mearga pentru a avorta - parerea mea.
Probabil ca femeilor care avorteaza pentru ca pot muri din cauza asta le e frica ca poate nu exista Dumnezeu si fapta lor nu va fi vazuta de El ca un sacrificiu suprem si atunci de ce sa moara degeaba? Sau exista? Aici problema trebuie pusa astfel: totul sau nimic. Fara jumatati de masura. Criminal sau martir.

Cand scrieti despre un subiect va rog sa va informati si apoi sa va dati cu parerea. O SARCINA EXTRA UTERINA -NUMITA ASTFEL PENTRU CA Zigotul IMPLANTAT SE DEZVOLTA IN AFARA UTERULUI MAI PRECIS IN TROMPE - SARCINA ESTE IMPOSIBILA!!!!! nici cu cele mai performante aparaturi nu se poate fi dusa sarcina mai departe. Trompele sunt tuburile care fac legatura intre ovare si uter. Dupa 56 de ore de la fecundare, zigotul se indreapta spre uter (caz normal) dar uneori zigotul se implanteaza in trompe. Sarcina poate fi dupa doar pana la 6-8 saptamani maxim cand dimensiunea embrionului poate sparge (in termeni populari) trompa in care s-a implantat producand hemoragii interne femeii si implicit ducand la moartea ei sigura(si nu doar a ei ci si a embrionului). Embrionul nu poate fi deplasat cu nici un fel de metoda din trompa in uter, altfel ar duce la moartea embrionului- avort. O astfel de sarcina este imposibila asta sa va fie clar!!! Iar Biblia zice iesirea 21/22 can fetusul nu este fiinta umana decat pana la nasterea lui
Exod 21/22-23
22. De se vor bate doi oameni si vor lovi o femeie insarcinata si aceasta va lepada copilul sau fara alta vatamare, sa se supuna cel vinovat la despagubirea ce o va cere barbatul acelei femei si el va trebui sa plateasca potrivit cu hotararea judecatorilor.
23. Iar de va fi si alta vatamare, atunci sa plateasca suflet pentru suflet,
24. Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mana pentru mana, picior pentru picior,

Si tot Biblia zice ca Adam a fost considerat fiinta umana CAND I-A DAT SUFLARE DE VIATA

[dillema]

În prealabil postat de Va_iubesc

Un Mitropolit grec era invitat la o discutie televizata cu medici, psihologi si preoti despre avort. Si toti cei care erau "pentru avort" dadeau numai exemple extreme. El a propus ca exemplele extreme sa le discute la sfarsitul emisiunii. Spre sfarsit, se pune exact problema acestei sarcini extrauterine.

El le povesteste despre o mama care avea deja 5 copii, si care afla ca are o sarcina extrauterina. Merge si consulta mai multi medici, toti ii spun ca "trebuie sa omoare copilul" (pardon, "sa avorteze" sau sa faca "intrerupere de sarcina", ca medicii nu vor sa se murdareasca sa se creada ca ar fi criminali, asa ca incearca sa se ascunda in spatele cuvintelor mai putin crude). Mama, gandindu-se ca omoara un copil al lui Dumnezeu si ca-l separa pe acest biet micut de Creatorul lui, refuza. Medicii contrariati ii spun ca e problema ei, ei nu se mai ocupa de ea. OK, ea asuma, gandindu-se ca Dumnezeu n-o s-o lase. Si Mitropolitul incheie: "Acel copil care s-a nascut sunt chiar eu, iar femeia care n-a vrut sa-si omoare bebelusul este chiar mama mea, o adevarata sfanta in viata".
Minunat, nu? Dar tine de nivelul credintei noastre si de iubirea din inimile noastre.
Elena

Iar povestea asta o stiu altfel de la o sedinta ASCOR in care a fost invitat nu stiu care mitropolit. Zicea ca femeia in cauza a nascut 13 copii. Doctorii si rudele sotul o sfatuiau sa faca avort deoarece aveau destui copii si corpul ei era mult prea slab sa mai nasca un alt copil. Atunci acel mitropolit fericit a spus ca al 14 lea copil a fost el dar maicasa a murit dupa nastere. Oare chiar te bucura asemenea veste? Eu cred ca este sinucidere!!!!

[dillema]

În prealabil postat de theodor

"trebuie rezolvata aceasta problema medical" = avort??
Din cauza unei sarcini extrauterine poti sa mori in cele mai multe din cazuri. Intrebarea se pune: sa omor copilul ca sa traiesc eu mai departe, sau nu? In cazul asta se pune problema de egosim.

Pai ce sa-i faci daca nu e pus fundul tau la bataie. Un emrion fetus este o potentiala viata cum zice si Biblia. Iar sa te supui riscului ca femeie de a muri stiind ca acea sarcina iti ameninta viata sau iti dezvolta alte boli este SINUCIDERE CURATA!!! iar sa te sinucizi este pacat in ORTODOXIE NU?

Dupa tot sacrificiul care il face o mama pentru un copil si apoi sa auda un raspuns ca al tau cred ca mai bine te avorta!!!!

Tu ce ai face in locul unei femei cu sarcina extrauterina sau pur si simplu nu doreste acel copil ca a fost violata sau sotul o ameninta cu divortul ea fiind insarcinata, sau nu au bani suficienti sa supravietuiasca! Stiu o prietena a nascut in chinuri groaznice in cele din urma facandu-i cezariana si avand apoi complicatii, si doua care au inceput ravaliul in acelasi timp cu ea, una a murit in timpul nasterii si altei-a i-a scos copilul cu uter cu tot...si apoi ca sotul in timp sa divorteze de ea ca nu ii mai poate oferi placeri sexuale. Aici se discuta doar povesti dar relatiatea e mult mai crunta.

Aud spunand peste tot ca avortul e o crima (uciderea unei potentiale persoane) dar s-a mediatizat ce reprezinta o nastere???? si cate probleme apar dupa? Si apoi acel copil sa te scuipe in fata sau sa isi blesteme zilele ca l-ai nascut cum a facut chiar dragii nostri profeti Isaia, Iov daca nu ma insel.

Dar ce ziceti de avorturile spontane..tot femeia este pedepsita cu canoane de Biserica cu toate ca nu a fost vina ei. Dar este vreu barbat pedepsit de Biseric ca si-a indemnat sotia sau prietena sa faca avort????

Dar ce ziceti de avorturile spontane de care nici femeia insasi nu banuieste comportandu-se ca o menstruatie intarziata iar embrionul se duce in wc o data cu tamponul.

Cand nu e fundul vostru la bataie va permite-ti sa filozofati

[dillema]

În prealabil postat de theodor

.
Daca sotia mea ar fi in aceasta situatie as lasa-o pe ea sa decida si oricare va fi decizia o voi respecta, nu trebuie sa-mi impun parerea atunci cand e vorba de viata altcuiva, caci nu am dreptul cum de altfel nu il are nimeni.
Si crestinii merg la doctor, dar nu ar trebui sa mearga pentru a avorta - parerea mea.
Probabil ca femeilor care avorteaza pentru ca pot muri din cauza asta le e frica ca poate nu exista Dumnezeu si fapta lor nu va fi vazuta de El ca un sacrificiu suprem si atunci de ce sa moara degeaba? Sau exista? Aici problema trebuie pusa astfel: totul sau nimic. Fara jumatati de masura. Criminal sau martir.

Aha, acum te ascunzi dupa sotie si nu doresti sa iti asumi raspunderea...Pai Doamne Doamne ea a vrut ca faca avort nu eu....Acelasi Adam din Biblie care zice....Pai Doamne nu eu am mancat primul marul...e vina ta ca MI-ai dat-o pe femeie, ea m-a indemnat.Frumos Theodor te felicit!

Deci nu iti pasa prea mult de viata sotiei tale...Afla ca eu nu vreau sa fiu martira sunt si alte cai care duc la mantuire. Daca ai avea tu in burta un embrion care ti-ar pune viata in pericol ce ai face? Nu e vina mea ca D-zeu mi-a dat si instinctul de conservare. VREAU SA TRAIESC!

[dillema]

În prealabil postat de paraschevaiasi

E usor sa te distrezi dar mai intai de asta trebuie sa ne gandim la consecinte. Trebuie sa traim in curatie pt a primi binecuvantare.

SPUN INCA O DATA, NU CONDAMN OMUL CONDAMN FAPTELE

Dumnezeu sa ne dea fiecaruia/fiecareia o inima curata si sa gandim numai ce este drept si sa traim cum se cuvine.

Oare de ce nu te gandesti ma intai la cei care beneficiaza mai mult de sex si fara consecinte prea mari. D-zeu a dat sex si la femei nu doar barbatilor...si cum curentul prea curviei nu mai poate fi stopat iaca si femeia sarca doreste un pic de placere fizica daca tot este solicitata. Se tot discuta ca femeia trebuia sa se protejeze...pai de ce nu pui si invers intrebarea...daca tot masculul nu poate fara sex pai sa isi protejeze partenera daca tot nu vrea complicatii:iaca estevasectomie, pilul spermicide etc. nu doar femeia saraca sa isi intoxice organismul tot felul de rahaturi. Dar faza e ca femeia nu e prea respectata si nici nu a fost...

Cand barbatii care isi tot arata muschii in Biblie si in societate ca is responsabili etc vor demonstra intradevar ca sunt responsabili si se vor casatori ori vor practica abstinenta pana la casatorie probabil se vor termina si aceste semicrime-avorturile.

Femeia deja isi ispaseste pacatul adulterului sau faptul ca nu a facut o buna alegere in fata altarului la casatorie prin durerea care o sufera in timpul avortului si trauma psihica (caci D-zeu i-a sadit in ea o data cu implantarea vietii in ea si sentimentul maternitatii)...Nu mai zic de barbati,la unii diavolul le-a extirpat cred aceste sentimente...au devenit deja animale doar sex sex sex. Asta e egoismul avortului!!!sex fara sa te gandesti la consecinte

[dillema]

În prealabil postat de paraschevaiasi

o femeie care face avort este depresiva toata viata si nu va uita niodata acel copilas pe care la ucis. Doar nu este vina copilasului ca a ajuns in pantecele mamei...e placut sa te distrezi dar dupa distractie poate aparea un copil si ce faci atunci? Normal ca acel "cuplu" vrea sa scape de el si cand vor decide sa aibe un copil se vor trezi ca nu vor mai putea. Sa vezi cainta atunci, dar prea tarziu.

s-a observat ca avortul este practicat de femei intelectuale, fara prea multe precepte religioase, Sunt femei care se bucura de alegerea facuta. Ce ai spus tu sunt speculatii. Femeile se simt vinovate si depresive cand altii aduc atacuri la fapta ei ca de ex religiosii etc.

[Colors]

dillema ia o pauza si respira adanc. De ce iti versi tu naduful pe unii barbati aici? Topicul este destul de clar si se refera la PACATUL avortului. Daca vrei scuze, te rog discuta personal cu Hristos si spune-I ca din motivul asta si astalalt nu poti tine sarcina. Sunt barbat si am si eu un avort pe constiinta de pe vremea cand habar nu aveam de Dumnezeu, si nici macar atunci in prostia mea nu l-am dorit. Legatura trupeasca nu este lipsita si de placere ca altfel nu ar mai fi avut loc, totul este sa nu se transforme interior (in sufletul nostru) in desfrau. Personal am simtit ca desi prin fire suntem legati spre nevoia de a avea aceasta legatura fireasca in casnicie, se intampla ca abandonandu-ti constiinta, chiar pe pentru aceste scurte perioade, sufletul se departeaza de Dumnezeu. De aceea orice abuz strica echilibrul sufletesc si ne amorteste trezvia mintii.
O fi placerea si ea buna, dar mantuirea e si mai buna. O mama care moare nascand se mantuieste. Eu cred ca acesta e scopul vietii, mantuirea. De murit vom muri oricum dar daca o femeie avorteaza ca sa-si "salveze" viata, are sanse bune sa o piarda pe cealalta, cu o astfel de gandire.

Liviu

[2io]

În prealabil postat de dillema

Aha, acum te ascunzi dupa sotie si nu doresti sa iti asumi raspunderea...Pai Doamne Doamne ea a vrut ca faca avort nu eu....Acelasi Adam din Biblie care zice....Pai Doamne nu eu am mancat primul marul...e vina ta ca MI-ai dat-o pe femeie, ea m-a indemnat.Frumos Theodor te felicit!

Deci nu iti pasa prea mult de viata sotiei tale...Afla ca eu nu vreau sa fiu martira sunt si alte cai care duc la mantuire. Daca ai avea tu in burta un embrion care ti-ar pune viata in pericol ce ai face? Nu e vina mea ca D-zeu mi-a dat si instinctul de conservare. VREAU SA TRAIESC!

VREAU SA TRAIESC! acestea sunt într-adevăr niste cuvinte puternice, o vointă puternică.

Dar stim ce vrem? Eu, spre exemplu, vreau să trăiesc cât mai bine aici, ca să trăiesc lângă Bunul Dumnezeu în Împărătia Lui gătită pentru noi. Nu mă interesează cât timp voi trăi aici, câte suferinte vor fi, câte sunt, de ce este asa, mă interesează doar ca în viata asta să fac cât pot de mult, să mă lupt ca să urmez poruncile Domnului: iubeste pe aproapele ca pe tine însuti.

Parintele Arsenie spune: "Nu veti intra în împărătia în care nu ati intrat aici, în viata aceasta", asa că mă lupt pentru orice clipă ca să trăiesc Împărătia lui Dumnezeu aici, pe pământ, că viata ce ne va da Domnul va fi în acelasi timp si continuarea vietii noastre de aici si răsplată pentru faptele noastre. Este greu să fac voia Lui, dar adevărat este ceea ce spune Părintele, si ne vom lua toti răsplata, fără ca vreunul să scape.

Mai direct legat de subiect, am citit mai demult Jurnalul unui copil nenăscut:

[size=2]5 octombrie: De astăzi începe viata mea. Părintii mei nu stiu încă acest lucru, sunt mai micută decât semintele unui măr, dar totusi trăiesc. Voi fi o fetită cu părul blond si cu ochii albastri. În mine sunt deja înscrise trăsăturile de mai târziu, chiar si faptul că o să-mi placă florile.

19 octombrie: Sunt unii care spun că nu sunt o persoană reală, că doar mama mea există. Dar sunt o persoană reală, asa cum o fărâmitură de pâine este tot pâine. Eu si mămica suntem două persoane reale.

23 octombrie: Astăzi am deschis pentru prima oara gurita. Ei bine, cam peste un an pe fata mea se va asterne zâmbetul. Si mai târziu voi putea să vorbesc… Si stiu că primul meu cuvânt va fi: MAMA.

25 octombrie: Inima mea a început să bată de astăzi. Până la sfârsitul vietii, în orice clipă se va auzi usor ritmul ei. După multi ani ea va obosi, se va opri si voi muri.

2 noiembrie: Cresc în fiecare zi câte putin. Mânutele si piciorusele mele au început să se contureze. Dar va trebui să mai astept mult timp până când mă vor ajuta să ajung în bratele mamei, până când voi putea să vin cu buchetelul de flori în mânute si să-l îmbrătisez pe tata.

12 noiembrie: La mâini au început să-mi apară degetele grăsute. Sunt grozav de caraghioase asa mici! O s-o trag pe mama de păr cu ele!

20 noiembrie: De-abia astăzi medicul i-a spus mamei că va avea un copil. Ce fericită trebuie sa fie! Te bucuri, mămico?

25 noiembrie: Cred că mama si tata îmi caută acum un nume. Dar ei nici măcar nu stiu că sunt fetită. As vrea să mă cheme Maria. Sunt deja măricică acum.

10 decembrie: Mi-au apărut primele firisoare de păr, moi si aurii. Mă întreb ce fel de păr are mămica mea.

13 decembrie: Văd! Este totul întunecat în jurul meu, dar când mama mă va aduce pe lume vor fi numai raze de soare si flori, dar mai mult decât orice as vrea s-o văd pe mămica… Cum arăti, mămico?

24 decembrie: Oare mămica aude soapta inimii mele? Unii copii se nasc putin bolnavi. Dar inimioara mea este puternică si sănătoasă. Bate mereu: tam-tam, tam-tam. O să ai o fetită sănătoasă, mămico!

28 decembrie: Astăzi mama m-a ucis.
[/size]

Doamne ajută!
Ionut

[macs]

hai serios, dupa 2 luni embrionul are par ? :)