Care-i necazul vietii Dvs ,in clipa de fata?.....

În prealabil postat de AndruscaCIM

Deci transforma...si bucuria ( si hai sa nu punem mana la gura, gandind ca bucuria e ceva negativ, ca nu poate fi asta realitatea!) in durere implicit?

Totusi atunci cand afirmi ca ai un necaz, se subintelege ca treci prin ceva negativ si nu pozitiv de nicio cuoare...iar daca toate necazurile/durerile=bucurii...atunci ar trebui nici sa nu mai afirmam ca avem necazuri si sa ni se para toate usor de depasit, nu?

Un crestin care gandeste ca totul e fericire si bucurie si il cunoaste pe Hristos de ce ar mai afirma ca are necazuri totusi, nu e un oximoron?

E ceva ce imi ridica mie intrebari totusi, ori de cate ori aud ca e imperios natural sa ai necazuri...iar daca cineva afirma ca nu simte ca ar avea, i se replica ori ca e uitat de Dumnezeu, ori ca e impietrit, ateu sau ca se duce cu viteza maxima spre iad!!! De ce?

Unei prietene i-a murit cineva foarte apropiat şi foarte drag acum câţiva ani.Am mers la parastas.Mă aşteptam să o văd cu lacrimi pe faţă sau cu figura schimonosită de suferinţă.Era exact aşa cum am ştiut-o dintodeauna -senină şi cu nelipsitul zâmbet .
M-am frământat mult, căci nu înţelegeam.Mersesem acolo pentru a-i ridica moralul şi am plecat convinsă că eu sunt cea care are nevoie de aşa ceva.
În cele din urmă,peste ani am înţeles totuşi că acea femeie avea o anumită vârstă duhovnicească şi era undeva unde anevoie poţi ajunge - acolo unde necazurile şi a suferinţele sunt trepte spre desăvârşire..