Sunt ateu, intrebati-ma orice!

[Mihailc]

Iată un exemplu, aproape penibil, cum îşi fac unii şi alţii treabă pe acest forum unde chiar ar trebui să se discute lucruri serioase. Aproape 1000 de posturi din care, nu cred că-mi poate demonstra nimeni contrariul dar sunt bucuros dacă ar încerca, nu găsim nimic folositor. Amicul nostru ateu a observat, pesemne, că aici provocatorii pot declanşa cu succes polemici prost orientate şi a aruncat şi el o mănuşă şi mulţi dintre noi s-au grăbit să o ridice.
Din felul cum a fost numit acest topic ne puteam da seama că autorul face parte din categoria, tot mai numeroasă în mediul digital, a persoanelor care primesc atenţie dacă reuşesc să irite, să enerveze, să producă stupoare. Adică ce să te întrebăm domnule ateu, de vreme ce Petre Ţuţea a definit cu suficientă claritate şi expresivitate, condiţia oamenilor care trăiesc ca şi când Dumnezeu n-ar exista? Ce să te întreb, domnule ateu? Să mă apuc să fac psihanaliză ca să ajung rădăcina convingerilor tale? Mulţi fraţi întru necredinţă ai d-tale nu fac din acestă privaţiune un titlu de glorie, condiderând mai degrabă incapacitatea de a crede o infirmitate, o dramă generatoare de frustrări greu de suportat.
Alminteri, stimate domn autointitulat ateu, d-ta eşti un ateu atipic, de vreme ce te-ai hotărât să propovăduieşti printre creştini credinţa că existenţa e absurdă în esenţa ei ultimă şi că fiinţarea e un accident, o anomalie a materiei care s-a pomenit într-o zi din senin conştientă de sine.
Îţi pierzi timpul degeaga, pentru că n-am auzit de creştini practicanţi convertiţi la ateism. În schimb de foşti atei e plin inclusiv sinaxarul.