Impartasit de Craciun si 1 Ian. - post de sarbatori?

[anna21]

În prealabil postat de Fani71

Nu stiu, poate n-o fi la tine ca esti mai educata, dar la altii mai simpli este. Am vazut si exemple din astea la elevii mei. Ce sa faci ca sa nu te duci in iad? Sa fi ortodox, (prin botez, nu neaparat prin credinta.. de care credeau ca stiau totul dar nu stiau nimic) si sa tii post ca la carte.
Pericolul exista, din toata experienta mea de pana acum, care am circulat pe la multe biserici si intalniri etc etc

Solutia nu este sa relativizezi postul.
Iudeii cred ca se mantuiesc deoarece sunt alesi. De aici indreptarile lor legaliste si tot restul.
Din acest punct de vedere pericolul "iudaizarii" exista oricum: cu sau fara batic!

Sa luam poruncile: de unde stiu eu ca iubesc? Nu este o intrebare tampeasca. Este o intrebare f serioasa: de unde stiu ca iubesc pe Dumnezeu sau pe cel de langa mine?
Este iubire ceea ce numesc eu iubire? Pai da nu seamana cu iubirea de care vorbeste Sf. Pavel.

De unde stiu ca nu ma impartasesc spre osanda mea? Asta este o intrebare ff serioasa pt mine.
(Am auzit o discutie.. ea astepta cu copiii sa-i impartaseasca si sotul o sfatuia:"impartaseste-te si tu, daca tot mergi in fata". Aceasta este usurinta cu care privim azi spre Sf. Euharistie)

[Fani71]

În prealabil postat de anna21

Solutia nu este sa relativizezi postul.
Iudeii cred ca se mantuiesc deoarece sunt alesi. De aici indreptarile lor legaliste si tot restul.
Din acest punct de vedere pericolul "iudaizarii" exista oricum: cu sau fara batic!

Sa luam poruncile: de unde stiu eu ca iubesc? Nu este o intrebare tampeasca. Este o intrebare f serioasa: de unde stiu ca iubesc pe Dumnezeu sau pe cel de langa mine?
Este iubire ceea ce numesc eu iubire? Pai da nu seamana cu iubirea de care vorbeste Sf. Pavel.

De unde stiu ca nu ma impartasesc spre osanda mea? Asta este o intrebare ff serioasa pt mine.

Pai, nu stim.
Dar ca sa ajungel acolo trebuie sa incepem cu faptele bune. Asa cum scrie in semnatura mea, care si de asta imi place, uneori incepem cu faptele si Dumnezeu ne da continutul incetul cu incetul daca avem smerenie.
Dar faptele principale sunt altele decat toate aceste amanunte.

Dar repet, eu nu vreau sa relativizez postul. Nu stiu de ce este atat de greu de inteles diferenta intre a spune ca postul este optional, intre a-l relativiza, si a spune ca postul este pentru om, nu omul pentru post. Poate nu gasesc eu cuvintele care trebuie, oricat de elocventa se pare ca sunt. ;-)

În prealabil postat de Fani71

Dar repet, eu nu vreau sa relativizez postul. Nu stiu de ce este atat de greu de inteles diferenta intre a spune ca postul este optional, intre a-l relativiza, si a spune ca postul este pentru om, nu omul pentru post. Poate nu gasesc eu cuvintele care trebuie, oricat de elocventa se pare ca sunt. ;-)

Postul este optional, pentru ca avem liberul arbitru. Dar netinerea postului se soldeaza cu pacatul de a nu-l fi tinut. Oamenii pot trai si fara sa tina post, dar ca ortodocsi stim cat este de necesar. Iar daca citim din Pidalion, vedem ca nu este deloc in ordine a nu tine posturile de peste an.
Fiind un pacat (sau patima), el se materializeaza intr-o zi sub o forma sau alta de suferinta. Daca-mi aduc aminte bine, preotul, care nu tine posturile va fi caterisit.
Postul este intr-adevar pentru om: el ne ajuta sa adunam forte pentru a scapa de pacate, caci omul, caruia ii este foame, nu se mai gandeste la facut pacate. Dar post inseamna si ceea ce scoatem pe gura: deci abtinerea de la orice vorba rea, implicit abtinerea de la ganduri rele si fapte rele. Postul se impleteste cu mai multa rugaciune decat obisnuim in restul anului, cu fapte de milostenie, cu spovedanie, impartasanie... deci per total postul este atat de benefic, incat ar fi pacat sa nu-l dorim, daca Dumnezeu tot ne-a deschis ochii asupra beneficiilor lui.
Iar pentru fratii nostri mai mici, care inca se indoiesc de necesitatea postului, sa ne rugam.
Daca omul ar fi pentru post, cu siguranta ar exista o lege de stat, prin care sa fim obligati a-l tine. Dar cum postul e facut sa ne apropie de Dumnezeu, asa o lege nu exista, ci ne cade noua in grija sa optam pentru a-l tine sau nu.

[Noesisaa]

În prealabil postat de anna21

Sa luam poruncile: de unde stiu eu ca iubesc? Nu este o intrebare tampeasca. Este o intrebare f serioasa: de unde stiu ca iubesc pe Dumnezeu sau pe cel de langa mine?
Este iubire ceea ce numesc eu iubire? Pai da nu seamana cu iubirea de care vorbeste Sf. Pavel.

Anna, dar asa te pierzi in filosofii interminabile. Iubirea este sentiment, ceea ce inseamna ca nu poate fi determinat obiectiv, nu poate fi masurat, nu poate fi comparat...

Iar in relatia cu Dumnezeu: spunea un parinte, daca noi facem un pas spre Dumnezeu, El face insutiti pasi spre noi, trebuie doar sa nu soviam, sa pasim spre el. Daca stai si de indoiesti constant de credinta ta, daca ai impresia ca poti sa compensezi lipsa de credinta cu tot felul de reguli materiale...este gresit.

[anna21]

În prealabil postat de Noesisaa

Anna, dar asa te pierzi in filosofii interminabile. Iubirea este sentiment, ceea ce inseamna ca nu poate fi determinat obiectiv, nu poate fi masurat, nu poate fi comparat...

Asta este presupunerea ta.. ca Sf. Apostol Pavel vorbeste despre un sentiment.
Eu spun ca vorbeste de o inaltime duhovniceasca. Si el i-a dat exact dimensiunile.

[Noesisaa]

În prealabil postat de anna21

Asta este presupunerea ta.. ca Sf. Apostol Pavel vorbeste despre un sentiment.
Eu spun ca vorbeste de o inaltime duhovniceasca. Si el i-a dat exact dimensiunile.

Si opinie strict personala (am stat si am tot rationat.. ): de ce spune "nu cade niciodata"? Cand nu cazi niciodata? Cat de sus trebuie sa ajungi duhovniceste (sau invers: cat de jos ajungi prin smerenie?) ca sa nu cazi? Eu cred ca el a descris o stare duhovniceasca in care omul s-a facut deplin salas al Sf. Duh.

Poate stii de Sf Ioan Scararulsi felul in care e reprezentata scara lui la Sucevita, si impresionant este cum un mos cade chiar de pe ultima treapta. Caderea e oricand posibila. Dar dragostea nu este despre cadere, parerea mea.

În prealabil postat de Noesisaa

Poate stii de Sf Ioan Scararulsi felul in care e reprezentata scara lui la Sucevita, si impresionant este cum un mos cade chiar de pe ultima treapta. Caderea e oricand posibila. Dar dragostea nu este despre cadere, parerea mea.

Poti sa dezvolti putin ideea aceasta a ta?
Te referi cumva la faptul ca pentru dragoste nu exista lege?

[Noesisaa]

În prealabil postat de Miha-anca

Poti sa dezvolti putin ideea aceasta a ta?
Te referi cumva la faptul ca pentru dragoste nu exista lege?

Nu. Ma refer la ce cred eu ca se refera Sf Apostol Pavel, adica daca iti pui nadejdea in dragoste, si le faci pe toate din dragoste, nu ai sa te inseli niciodata.

Iata textul intreg:

1. De as grai in limbile oamenilor si ale ingerilor, iar dragoste nu am, facutu-m-am arama sunatoare si chimval rasunator.
2. Si de-as avea darul proorociei si tainele toate le-as cunoaste si orice stiinta, si de as avea atata credinta incat sa mut si muntii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.
3. Si de as imparti toata avutia mea si de as da trupul meu sa fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseste.
4. Dragostea indelung rabda; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieste, nu se lauda, nu se trufeste.
5. Dragostea nu se poarta cu necuviinta, nu cauta ale sale, nu se aprinde de manie, nu gandeste raul.
6. Nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar.
7. Toate le sufera, toate le crede, toate le nadajduieste, toate le rabda.
8. Dragostea nu cade niciodata. Cat despre proorocii - se vor desfiinta; darul limbilor va inceta; stiinta se va sfarsi;

Despre acesta "dragoste care nu cade" a vorbit si Sf. Apostol Petru in a II Epistola, numind dragostea, ca fiind cea mai inalta dintre virtuti. Avand toate virtutile si dobandind si dragostea, aceasta nu va cadea, pentru ca omul nu va mai fi supus greselii atunci. Aceasta dragoste, care nu cade, merge mama in mana cu prapastia de smerenie, de care ne-a vorbit Pr. Arsenie Papacioc. Altfel, e valabil ce ai spus mai sus: "Caderea e oricand posibila".