Eu, pacatosul...

[lareine]

Eu cred ca Dumnezeu are mila pentru toata lumea, insa nu stiu daca putem fi mantuiti impotriva dorintei noastre. Ce putem face e sa ne rugam lui Dumnezeu sa aiba mila si de noi pacatosii, si de toti ceilalti, si sa avem incredere ca le va tocmi pe toate cum stie El, pentru ca noi suntem mici si nu stim nimic, iar El e atotcuprinzator si ne cunoaste mult mai bine decat ne cunoastem noi insine.

Silencer, nu pot sa-ti dau sfaturi si nici nu vreau, dar cred ca trebuie sa facem pasi mici, pentru ca nu toti putem sa o luam cu ruptul. Framantarile tale, oricat de bine intentionate, sunt sterile daca nu Ii sunt incredintate lui Iisus Christos Dumnezeul nostru. Nu zic de la mine, ci am citit si eu la maica Siluana Vlad care ne indemna sa Ii spunem lui Dumnezeu totul: indoieli dubii, dorinte, pofte, pana si revoltele, pana si faptul ca Doamne, nu Te iubesc si nici pe aproapele, ajuta-ma cum stii - numai sa fim sinceri si sa nu fim fatzarnici in acest dialog. Dumnezeu nu poate fi decat bun si daca Il percepem altfel, asta e doar din cauza intunecimii noastre, nu a Lui.

Deci nu dispera si nu te mai framanta in gol. Se vor mantui si dintre cei care au alte religii, Ii iconomiseste Dumnezeu pe toti dupa cum stie, noi sa avem in primul rand grija de sufletelul nostru si sa facem putinul pe care il putem face CONCRET: mergem la biserica, ne rugam, ne spovedim, cu mila Domnului ne vom impartasi. Acestea sunt niste minuni in sine dar cred ca daca perseveram si nu dam cu pumnul in masa, vazandu-ne rabdarea, Dumnezeu ne schimba si pe noi si pe cei din jurul nostru si ne ajutam sa facem si mai mult, cu scaderea raului pe care il comitem si cu inmultirea binelui pe care il facem. Nu cred ca oamenii sunt atat de rai si de murdari, mai prejos decat animalele. Oamenii sunt doar slabi si inselati iar inaintea de a le vedea lor paiul din ochi, sa ne uitam la barna din ochiul nostru.

Asa ca: pasii mici si concreti (faptele) aduc mai mult folos, zic eu, decat cele mai bune intentii care-s consumate doar in mintea noastra. Singura problema e ca, pentru a ne convinge de asta, trebuie sa ii si facem, oricat de nesemnificativi ne-ar parea.

[Traditie1]

Silencer, din câte înteleg ai niste gânduri care sunt diferite de învatatura crestina dar care ti se par corecte si asta te înspaimânta.

Nu trebuie sa te tulbure asa ceva, crestinismul daca e preluat doar teoretic nu e de prea mare valoare, chiar daca teoria e pusa în practica. Trebuie sa avem o confirmare harica a credintei noastre si pentru asta sa facem abstractie de ceea ce am fost învatati dar si de propriile convingeri sau pareri, cum sunt cele descrise de tine. Aceasta metoda se cheama apofatism, adica a renunta la cunoasterea prin afirmatii pentru a depasi nivelul teoretic al întelegerii:
http://ro.orthodoxwiki.org/Apofatism

Vezi si articolul în engleza, mai bogat:
http://en.wikipedia.org/wiki/Apophatic_theology

[pacatosul]

Rautatea in sine nu exista este un miraj,doar bunatatea e reala la fel ca Dumnezeu,rautatea e doar departarea de Dumnezeu,e exercitarea libertatii umane cu care ne-a inzestrat.Daca noi alegem sa traim fara Dumnezeu,El ne respecta decizia si nu se mai implica in viata noastra si ne lasa in propria voie si atunci apare pacatul,robia patimilor si suferinta care apare ca o consecinta fireasca a acesteia.
Eu nu pot sa intorc milioane de oamenii din robia pacatului,oricat as vrea si pana la urma pot doar sa ma ajut pe mine si prin mine pe ceilalti.
Caci tu bolnavule,vrei sa vindeci pe bolnavi?
"Mai important este omului a se curati de patimi,decat a scoate popoare de sub robia pacatului."
Rugaciunea in sine nu e desavarsita,pana cand tu nu te rogi si pentru aproapele tau,un parinte mergea si mai departe spunand ca nici nu e primita,daca nu te rogi pentru mila Domnului asupra fratilor tai.
Suferinta va fi mereu,la fel si pacate,caci nu e decizia lui Dumnezeu ,ci alegerea noastra,noi putem doar sa ne rugam pentru ei si pentru noi ca mila Lui sa fie asupra noastra si pana la urma in viata asta suntem musafiri nu?
Nu am venit aici sa stam,ci sa dam examenul mantuirii si rabdarii noastre,ani trec repede si pana la urma tot murim scopul nostru este sa ne pregatim moartea,sa ne rugam si sa nu ne osandim sau judecam aproapele,caci Dumnezeu e judecatorul,nu noi pacatosi.
Fiecare om e unic in felul sau si cu fiecare Dumnezeu lucreaza in multe minunate chipuri si feluri,e timid roaga-te pentru el,ajuta-l, si Dumnezeu nu va intarzia sa apara in viata Lui.De la noi care stim mai multe,ni se va cere mai mult,de la bastinasi no sa li se ceara ca si noua,ci fiecare dupa cum i s-a dat.
Dumnezeu are grija de tot si toate ,doar omul este cel care distruge si alege iadul pentru asta nu exista scuza,nici aparare Domnul bate la fiecare usa si noi suntem cei ce alegem ori sa deschidem,ori sa ignoram.
PS Imi cer scuze nestintei mele cele multe si proastei mele exprimarii am incercat sa-ti arat prin putinele mele cunostine sa-ti arat Lumina ce vine de la Viata,fie ca Domnul sa te lumineze si sa te ajute!!!

[anaana71]

multi traim in aceasta lume rea, dar gandeste-te ca atunci cand tu vezi lumea rea acolo unde esti, altii sunt abuzati, batuti, ucisi, torturati, se sinucid, etc. si eu ma gandesc ce "lumea rea"... dar pe urma imi spun: am ce manca? - da, am unde sta? - da, sunt sanatoasa? - da, sunt persoana care tin la mine? - da, si intrebarile pot continua.... si atunciiii??? dependenta de net, de jocuri, de televizor e urata si rea. si mie imi plac jocurile, cand ajung acasa dau instictiv drumul la TV, chiar daca nu stau sa ma uit, trebuie sa fie deschis. cand vad ca nu pot deschide o carte sa citesc, dar caculatorul il deschid, ma ambitionez sa citesc ceva util, decat sa ma joc sau sa chatuiesc ore in sir. asa am inceput sa citesc Sfanta Scriptura, on line, despre Parintele Cleopa, Staniloaie, Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, etc. Am dat de forumul acesta si am gasit multe trimiteri la site-uri interesante, mai citesc parerea ta, al lui, a ei, a lor.... si tot citind, ascultand, unele lucruri nu pot sa le mai fac, chiar daca as vrea.
cineva mi-a spus ca e mai usor sa darami decat sa construiesti. m-am gandit sa incep cu greul - cu construirea.

[umila123]

incer si eu sa explic sau mai bine zis sa ma explic....spunea cineva ca avem liberul arbitru..da cred acest lucru,este darul primar de a decela raul de bine,ne a innobilat Dumnezeu si cu el(pe langa multe altele)...apoi iarasi citez si chiar cred ca in perspectiva celui de mai sus....viata este un dar de la El ! avem perceptele cu care sa ne o conducem si aicioruncile evanghelile si altele;o putem face "rai" aici si prin asta ...dincolo!deci viata nu este chin-cel putin creat de Dumneezu-dar poate fi ,atunci cand il cream noi! datorita liberului arbitru si a capacitatii harice de a distinge raul de bine,avem alternative de ..."caractere",unele bune altele rele! noi le producem noi le conducem! acum ,bine...alta calitate daruita ...oricand (pana in ultimul ceas)Dumnezeu ne da posibilitatea de a accepta binele ,asa cum El il defineste!iata de ce suntem multi si altfel...iata de ce unii aleg binele si altii raul...iata prima organizare din istorie care depinde de noi! depinde este drept dar este condusa in iubire de ..EL! in ce sens? cheama L si va venii!....inseamna mult aceasta chemare?unde mai pui si perceptele minime morale de viata credinta..care le implici?! inseamna putin? raspunde ti tu! dar daca o facem....indeplinim iubirea! si cu asta cred ,si imi cer iertare daca gresesc,capatam darul de intelegere a celorlalti,dar si forta harica...de ai schimba...dar ii iubim in Hristos!