Impactul mass-media asupra psihismului si vietii spirituale

[Delirul]

În prealabil postat de Jane Says

Nu ma pot uita la TV pentru ca ma anxietez groaznic :) Sunt foarte putine lucruri pe care le pot urmari cu placere, in special documentare despre animale. De regula, cand zapez si trec peste emisiuni, posturi de muzica si stiri, am impresia ca imi mor plaje intregi de neuroni si deplang pe oricine isi consuma timpul uitandu-se sistematic la asa ceva. Trist e si ca la lucru intreb pacientii ce fac in timpul liber acasa, si majoritatea spun ca se uita la TV (OTV, taraf/etno, telenovele), si chiar mai trist e faptul ca adauga, ca sa treaca timpul.

Despre vedetele dezbracate si inculte nu cred ca are rost sa vorbim -- m-am saturat pana si de cei care le tot critica ad infinitum. Nu-ti place, schimba canalul, frate, si nu-ti lasa nici copilul sa se uite. Cred ca fascinatia noastra pentru sexualitate se manifesta si-n aceea ca, neputandu-ne desparti de ea dar parandu-ni-se si pacatoasa, incepem sa o criticam vehement cand de fapt cred ca despatimirea se refera mai curand la indiferenta fata de respectivul stimul. La fel si cu politicienii corupti si analfabeti: nu avem ce schimba si cum schimba, dar ne putem lipsi de sminteala macar, de nervi irositi si de pacate pe care ni le facem judecandu-i pe cei de pe ecran.

Acestea fiind spuse, din punctul meu de vedere tv-ul poate fi linistit aruncat la gunoi:)

Ai mare dreptate, dar uite ca telivizorul a ajuns peste tot si vrei nu vrei copii tot sunt expusi invataturilor mai mult sau mai putin bune din mass media, ca sa nu mai vorbim de internet.