Ce au Martori lui Iehova de castigat?

[gavriil]

În prealabil postat de sisu

Botez
Definitie: Verbul „a boteza“ deriva din grecescul baptízein, care înseamna „a scufunda, a afunda, a cufunda“ (A Greek-English Lexicon, de Liddell si Scott).
Crestinul care se boteaza în apa demonstreaza public ca s-a dedicat complet, neconditionat si fara rezerve prin Isus Cristos pentru a înfaptui vointa lui Iehova Dumnezeu. Scripturile vorbesc printre altele si despre botezul lui Ioan, despre botezul cu spirit sfânt si despre botezul cu foc.

Cei care cred cu adevarat în Cuvântul lui Dumnezeu se retin oare sa se boteze?
Mat. 28:19,*20: „Duceti-va deci si faceti discipoli din oamenii tuturor natiunilor, botezându-i în numele Tatalui, al Fiului si al spiritului sfânt, învatându-i sa respecte tot ce v-am poruncit. Si iata ca eu sunt cu voi în toate zilele pâna la încheierea sistemului“.
Fap. 2-41: „Cei ce au primit cuvântul lui din toata inima au fost botezati“.
Fap. 8-12: „Dar, când l-au crezut pe Filip, care anunta vestea buna despre regatul lui Dumnezeu si despre numele lui Isus Cristos, s-au botezat atât barbati, cât si femei“.
Fap. 8-36–38: „În timp ce mergeau pe drum, au ajuns la o apa, iar eunucul [etiopian] a zis: «Iata o apa! Ce ma împiedica sa fiu botezat?» Atunci a poruncit sa fie oprit carul si ... [Filip] l-a botezat“.

Cum se face botezul crestin: prin stropire sau prin scufundare completa?
Mar. 1-9,*10: „Isus ... a fost botezat de Ioan în Iordan. Si imediat ce s-a ridicat din apa, el a vazut cerurile despartindu-se“.
Fap. 8-38: „Amândoi au coborât în apa, atât Filip, cât si eunucul, si l-a botezat“.

Practicau crestinii din secolul*I botezul copiilor nou-nascuti?
Mat. 28-19: „Duceti-va deci si faceti discipoli .*.*., botezându-i“.
Fap. 8-12: „Când l-au crezut pe Filip, ... s-au botezat atât barbati, cât si femei“.
Mai târziu însa, Origene (185–254*e.n.) a scris: „Conform practicii bisericii, botezul se face chiar si copiilor nou-nascuti“ (Selections From the Commentaries and Homilies of Origen, Madras, India; 1929, p.*211). Practica a fost confirmata de cel de-al treilea conciliu de la Cartagina (253*e.n.).
Augustus Neander, specialist în istoria religiilor, a scris: „Între credinta si botez a existat întotdeauna o strânsa legatura. Prin urmare, este foarte probabil ... ca practica de a boteza copiii nou-nascuti sa nu se fi cunoscut în acea epoca [în secolul*I] ... Faptul ca ea a fost recunoscuta ca traditie apostolica abia în secolul al*III-lea este mai degraba o dovada împotriva decât în favoarea originii sale apostolice“. — History of the Planting and Training of the Christian Church by the Apostles (New York, 1864), p.*162.

Aduce botezul crestin în apa iertarea pacatelor?
1*Ioan 1-7: „Daca umblam în lumina, dupa cum el însusi este în lumina, ... sângele lui Isus, Fiul sau, ne curata de toate pacatele“. (Deci nu apa în care suntem botezati ne curata de pacat, ci sângele lui Isus.)
Mat. 3-11: „Eu [Ioan Botezatorul] va botez cu apa datorita caintei voastre, dar cel ce vine dupa mine [Isus Cristos] este mai puternic decât mine si eu nu sunt vrednic sa-i scot sandalele“. (Versetele*5,*6, precum si Faptele 13:24 arata ca actiunea lui Ioan nu îi viza pe toti oamenii, ci numai pe iudei. De ce? Deoarece iudeii pacatuisera împotriva legamântului Legii, iar el îi pregatea pentru a-l accepta pe Cristos.)
Fap. 2-38: „Caiti-va si fiecare dintre voi sa fie botezat în numele lui Isus Cristos pentru iertarea pacatelor voastre“. (Aducea botezul în sine iertarea? Sa ne gândim: Aceste cuvinte le-au fost adresate iudeilor raspunzatori de moartea lui Cristos [vezi versetele*22,*23]. Botezul lor avea sa dovedeasca ceva. Ce anume? Ca acum credeau în Isus ca Mesia, sau Cristos. Numai asa puteau obtine iertarea pacatelor [Fap. 4:12; 5:30,*31].)
Fap. 22-16: „Ridica-te, boteaza-te si spala-te de pacate chemând numele sau“ (vezi si Faptele 10:43).

Este scris ca cine nu se va naste din apa si din Duh nu poate sa intre in inparatia LUI DUMNEZEU si mai este scris ca trebuie sa lasam copiii sa mearga la IISUS ca acelor ca ei este inparatia cerului.

Te intreb eu daca un copil moare si nu este botezat ce se va intimpla cu el?
Dar un adolescent care nu a reusit sa fie botezat pentru ca nu a inplinit virsta ca sa poata decide daca vrea sau nu sa se boteze?
Sa nu uitam ca adolescentii au pacate unii chia destul de mari.

[gavriil]

AMARIUS

Uite o greseala facuta de un traducator.
MATEI 10 cu 26,27,28

Acest EU din 27 nu trebuea sa fie.
Cred ca esti de acord ca HRISTOS nu vorbeste la intuneric sau la ureche ci la lumina si sa auda toata lumea.

În prealabil postat de gavriil

Uite o greseala facuta de un traducator.
MATEI 10 cu 26,27,28

Acest EU din 27 nu trebuea sa fie.
Cred ca esti de acord ca HRISTOS nu vorbeste la intuneric sau la ureche ci la lumina si sa auda toata lumea.

Da, nu am stiut la ce te referi.
Aici orice traducere ca-i maghiara, ca-i engleza,... are acest ,,Eu,,.
Gavriil nu ma pun sa adancesc deoarece si mie imi suna ca nu trebuia pus. Dar de inteles se intelege ca nu trebuie sa ne temem de cei din Belzemut si cei din casa lui, si ca nu va ramane nimic ascuns,...

[gavriil]

În prealabil postat de amarius

Da, nu am stiut la ce te referi.
Aici orice traducere ca-i maghiara, ca-i engleza,... are acest ,,Eu,,.
Gavriil nu ma pun sa adancesc deoarece si mie imi suna ca nu trebuia pus. Dar de inteles se intelege ca nu trebuie sa ne temem de cei din Belzemut si cei din casa lui, si ca nu va ramane nimic ascuns,...

Biblia Ortodoxa nu are cuvintul EU scris in acest verset iar asta ar trebui sa ne dea de gindit.

[sisu]

În prealabil postat de gavriil

Biblia Ortodoxa nu are cuvintul EU scris in acest verset iar asta ar trebui sa ne dea de gindit.

Personal nu inteleg care-i problema .
In Biblia ortodoxa scrie:"ceea ce va graiesc la intuneric, spuneti la lumina si ceea ce auziti la ureche ...", iar in biblia martorilor scrie:"ce va spun eu in intuneric sa spuneti la lumina si ce auziti spunindu-se in soapta...".

Sensul este absolut acelasi.Evident ca traducerea nu se face din romana in romana iar in alte limbi este necesara mentionarea persoanei(engleza de exemplu).
Ca este inutil da dar ca este incorect nu sint de-acord.
In plus Isus le-a vorbit de multe ori in intuneric.Consider ca se referea la "ce am vorbit intre noi, spuneti la toata lumea...".
Tocmai ca Isus nu aveaq screte.

În prealabil postat de gavriil

Biblia Ortodoxa nu are cuvintul EU scris in acest verset iar asta ar trebui sa ne dea de gindit.

Ba da Gavriil, ma gandesc ca inainte de traducerea lui Cornilescu, cu amandoi bunici preoti si el fiind preot, nu exista o traducere ptr. romani in limba romana.
In 1850 erau 5000 de Biblii (doar Noul Test.) cu caractere slavone necunoscute de oameni si chiar de preoti foarte putin.
In 1860 a aparut o traducere in romana cu caractere latine, limba slavona fiind in continuare folosita la slujba. Cand ma gandesc cat se putea intelege imi da de gandit. Se numea cred Santa Scriptura.
Abia in 1911 a aparut o editie revizuita de Girboviceanu, cumparata de specialisti (maxim 1000 de exemlare pe an vandute) si nefiind inteleasa daca ai fi vrut sa o citesti pe romaneste.
A mai fost incercari de revizuire care se impuneau, incepute de Scriban si Nicodim, dar au esuat.
In anul 1916, Dumitru Cornilescu primit licenaa, la Facultatea de teologie din Bucuresti... Apoi a cunoscut-o Cornilescu pe printesa Rallu Callimachi, care l-a sponzorizat.
In 1920 cred a aparut prima traducere in limba romana, care o stim, dar sa ma gandesc ca ar fi ceva ,,de gandit,, cand majoritatea nu stiau transcrie in romaneste ce scria in limba slavona sau latina. Eventual pot sa-i multumesc Lui D-zeu ptr. un asemenea om. Nici o personalitate religioasa din tara noastra nu a realizat asa ceva si nici cei dupa el tinand cont de cate posibilitati si cata usurinta este acum la documentatii.

Arhimandritul Scriban in 1922 il numea pe Cornilescu cel mai harnic dintre teologii tineri, predica si dadea lectii la Societatea Acoperamantul Maicii Domnului, care au primit si un Nou Test., teologii de frunte au privit la inceput cu simpatie si chiar au facut publicitate acestei traduceri, prin scrierile lor.
Apoi ... problemele referitoare la inchinarea la sfinti si Mama Domnului, si atunci clerul s-a divizat atunci in doua,
1. cei care aparau datinile stramosesti (nu inteleg care or fi alea ca se citea in slavona si latina), sau aveau alti stramosi.
2. iar astialalti care fara sa accepte toate noutatile (ale lui Cornilescu, Popescu) dar atrageau totusi atentia asupra starii deplorabile in care se gasea biserica oficiala. Asa a aparut si Oastea Domnului.

La fel arhimandritul Scriban scria atunci in revista „Neamul romanesc": ,,pretutindeni este lipsa de viaţa... O astfel de biserica (cea Ortodoxa) devine o anexa politica, iar de viata religioasa nu mai poate fi vorba.,,
Scriitorul roman Gala Galaction scria: "există oameni care nu dau pe la biserică decât în zile de sărbătoare, o dată pe an, care nu ştiu nici decalogul, nici simbolul credinţei, care nu se spovedesc şi nu se împărtăşesc niciodată, care nu cred nici în Tatăl, nici în Fiul, nici în Duhul Sfânt, aceşti oameni fac şi desfac totul în biserica românească..."
Patriarhul Miron Cristea care pretuia pe Dumitru Cornilescu la sfatuit pe Cornilescu sa plece din tara.
... poti citi pe Cornilescu si viata lui.

Una peste alta eu ii consider crestini ortodocsi pe cei romani, nu pe aceia cu ,,slavona, latina,, si care era cu ,,fac şi desfac totul în biserica românească...,,

Deci traducerile lui Cornilescu au 90 de ani (este si Versiunea Dumitru Cornilescu Corectata), acum intrebare, care este prima traducere in limba romana ortodoxa, in afara de Cornilescu?

[Ioana-Andreea]

Deci traducerile lui Cornilescu au 90 de ani (este si Versiunea Dumitru Cornilescu Corectata), acum intrebare, care este prima traducere in limba romana ortodoxa, in afara de Cornilescu?

Codex Sinaiticus,din sec. IV,e identic cu Biblia Ortodoxa.

În prealabil postat de Ioana-Andreea

Codex Sinaiticus,din sec. IV,e identic cu Biblia Ortodoxa.

Te rog sa-mi citesti ceva din ea cu sinceritate, adica am incredere.

[danyel]

În prealabil postat de amarius

Ba da Gavriil, ma gandesc ca inainte de traducerea lui Cornilescu, cu amandoi bunici preoti si el fiind preot, nu exista o traducere ptr. romani in limba romana.
In 1850 erau 5000 de Biblii (doar Noul Test.) cu caractere slavone necunoscute de oameni si chiar de preoti foarte putin.
In 1860 a aparut o traducere in romana cu caractere latine, limba slavona fiind in continuare folosita la slujba. Cand ma gandesc cat se putea intelege imi da de gandit. Se numea cred Santa Scriptura.
Abia in 1911 a aparut o editie revizuita de Girboviceanu, cumparata de specialisti (maxim 1000 de exemlare pe an vandute) si nefiind inteleasa daca ai fi vrut sa o citesti pe romaneste.
A mai fost incercari de revizuire care se impuneau, incepute de Scriban si Nicodim, dar au esuat.
In anul 1916, Dumitru Cornilescu primit licenaa, la Facultatea de teologie din Bucuresti... Apoi a cunoscut-o Cornilescu pe printesa Rallu Callimachi, care l-a sponzorizat.
In 1920 cred a aparut prima traducere in limba romana, care o stim, dar sa ma gandesc ca ar fi ceva ,,de gandit,, cand majoritatea nu stiau transcrie in romaneste ce scria in limba slavona sau latina. Eventual pot sa-i multumesc Lui D-zeu ptr. un asemenea om. Nici o personalitate religioasa din tara noastra nu a realizat asa ceva si nici cei dupa el tinand cont de cate posibilitati si cata usurinta este acum la documentatii.

Arhimandritul Scriban in 1922 il numea pe Cornilescu cel mai harnic dintre teologii tineri, predica si dadea lectii la Societatea Acoperamantul Maicii Domnului, care au primit si un Nou Test., teologii de frunte au privit la inceput cu simpatie si chiar au facut publicitate acestei traduceri, prin scrierile lor.
Apoi ... problemele referitoare la inchinarea la sfinti si Mama Domnului, si atunci clerul s-a divizat atunci in doua,
1. cei care aparau datinile stramosesti (nu inteleg care or fi alea ca se citea in slavona si latina), sau aveau alti stramosi.
2. iar astialalti care fara sa accepte toate noutatile (ale lui Cornilescu, Popescu) dar atrageau totusi atentia asupra starii deplorabile in care se gasea biserica oficiala. Asa a aparut si Oastea Domnului.

La fel arhimandritul Scriban scria atunci in revista „Neamul romanesc": ,,pretutindeni este lipsa de viaţa... O astfel de biserica (cea Ortodoxa) devine o anexa politica, iar de viata religioasa nu mai poate fi vorba.,,
Scriitorul roman Gala Galaction scria: "există oameni care nu dau pe la biserică decât în zile de sărbătoare, o dată pe an, care nu ştiu nici decalogul, nici simbolul credinţei, care nu se spovedesc şi nu se împărtăşesc niciodată, care nu cred nici în Tatăl, nici în Fiul, nici în Duhul Sfânt, aceşti oameni fac şi desfac totul în biserica românească..."
Patriarhul Miron Cristea care pretuia pe Dumitru Cornilescu la sfatuit pe Cornilescu sa plece din tara.
... poti citi pe Cornilescu si viata lui.

Una peste alta eu ii consider crestini ortodocsi pe cei romani, nu pe aceia cu ,,slavona, latina,, si care era cu ,,fac şi desfac totul în biserica românească...,,

Deci traducerile lui Cornilescu au 90 de ani (este si Versiunea Dumitru Cornilescu Corectata), acum intrebare, care este prima traducere in limba romana ortodoxa, in afara de Cornilescu?

Biblia lui Serban Cantacuzino , Bucuresti (1688)
Biblia lui Bob, Blaj, (1795)
Biblia lui Andrei Şaguna ( 1854)
Biblia Sfântului Sinod (1914)

În prealabil postat de danyel

Biblia lui Serban Cantacuzino , Bucuresti (1688)
Biblia lui Bob, Blaj, (1795)
Biblia lui Andrei Şaguna ( 1854)
Biblia Sfântului Sinod (1914)

Danyel, am intrebat in limba romana.