Feminismul-un rau necesar?

[anna21]

În prealabil postat de Noesisaa

Nu vreau sa intru in detalii personale, dar daca nu sunt casatorita si nu am copii nu inseamna ca nu am familie sau ceva experienta de viata in domeniul asta. Si pe mine ma deranjeaza aceeasi atitudine atotstiutoare pe care o ai. Dar ma deranjeaza, chiar ma revolta, si indiferenta (da! indiferenta!) fata de suferinta fizica si psihica pe care il provoaca abuzul multor femei si copiilor lor, raceala cu care spui ca menirea femeii este sa rabde si sa sufere (BTW, menirea femeii, ca a oricarui om, este mantuirea, care greu se obtine traind intr-o frica si tensiune continua, care usor, chiar foarte usor, poate duce in ura fata de cel de langa tine...dar da, cred ca n-ai sa fii de acord cu asta).

Si da, am cunoscut femei puternice.

Am spus ca este sacrificiul. Este diferit.
Parerea mea este ca nimeni nu este scutit de suferinta. Si nu este de dorit sa evitam suferinta.
Si oricat de ingamfata ti-as parea.. eu iti vorbesc din experienta personala, nu din carti si auzite. si in familia mea s-a discutat despre divort.. si daca mai sunt inca maritata este doar din cauza ca am avut bucuria sa cunosc crestini care mi-au spus "poarta-ti crucea" la momentul potrivit. Eu nu pot spune azi altceva decat acelasi lucru:
fiecare este dator sa-si poarte crucea, care o fi ea.
Sa spun altceva ar fi o tradare, o lepadare de Hristos.
Si dupa ce incercarea trece.. o sa vezi: crucea nu este grea. Ci noi suntem nevolnici! (ca nu traim nici pentru mancare, bautura, iubire romantica sau afirmarea sinelui!)
Nu promovez violenta in familie.. deloc!
Dar fiecare trebuie sa-si vada in primul rand propriile pacate! Romania este campioana la avorturi, de ex. Cunosc si eu o femeie care sufera in tacere.. poate ca suferinta i-a fost data spre binele ei: sa-si marturiseasca avorturile. Deocamdata sta departe de biserica si nu are liniste. Nu sunt eu in masura sa judec astfel de lucruri.