Preotii nu trebuie sa-si tunda barba

[Profetul de carton]

În prealabil postat de Laura19

Inainte, cand inca se punea accent pe randuiala, preotii/diaconii care isi dadeau barba jos erau caterisiti. Ion Creanga este un exemplu. Desi, am inteles ca a fost caterisit pe nedrept(?), iar dansul a fost reabilitat de Mitropolia Moldovei si Bucovinei, in 1993. Oricum, pe vremea lui, nu se dadea asa usor cu piciorul la randuiala si la Traditie numai ca sa fie placuti de oameni si societate. Teoretic, nu doar preotii trebuie sa isi lase barba, ci si mirenii.

Pavel spune ca un barbat este rusinos sa poarte parul lung, deci parul trebuie sa si-l tunda, atunci de ce parul de pe fatza nu si l-ar rade? sa ne amintim ca in legea veche nazireii nu trebuiau sa-si tunda parul, insa iata ca in legea noua obligatia este inversa, sa si-l tunda, deci nu putem lua precepte din legea veche, mozaica, sa le aplicam in perioada noastra.

[lore86]

În prealabil postat de Laura19

Inainte, cand inca se punea accent pe randuiala, preotii/diaconii care isi dadeau barba jos erau caterisiti. Ion Creanga este un exemplu. Desi, am inteles ca a fost caterisit pe nedrept(?), iar dansul a fost reabilitat de Mitropolia Moldovei si Bucovinei, in 1993. Oricum, pe vremea lui, nu se dadea asa usor cu piciorul la randuiala si la Traditie numai ca sa fie placuti de oameni si societate. Teoretic, nu doar preotii trebuie sa isi lase barba, ci si mirenii.

Ion Creanga e bine sa ramana in amintirea noastra ca un scriitor care a scris in cel mai inconfundabil stil Amintirile.
In ceea ce priveste persoana Ion Creanga e bine sa ne abtinem. la o cercetare mai amanutita am descoperi lucruri deloc placute. Asa ca e bine sa ramane cu partile lu bune in amintire, fara a-i transforma greselile in vartuti, sau a-l transforma intr-o victima a sortii.

În prealabil postat de Laura19

Inainte, cand inca se punea accent pe randuiala, preotii/diaconii care isi dadeau barba jos erau caterisiti. Ion Creanga este un exemplu. Desi, am inteles ca a fost caterisit pe nedrept(?), iar dansul a fost reabilitat de Mitropolia Moldovei si Bucovinei, in 1993. Oricum, pe vremea lui, nu se dadea asa usor cu piciorul la randuiala si la Traditie numai ca sa fie placuti de oameni si societate. Teoretic, nu doar preotii trebuie sa isi lase barba, ci si mirenii.

Ce prostie din traditia cu litera "t" mica mai e si asta? Modelele crestinului sunt ZZ Top sau Sf. Ambrosius de Mediolanum, Sf. Augustin de Hippo, etc.?!

[AlinB]

De fapt adevarul e altul, situatia a fost mai complexa:

În septembrie 1871, Creangă a fost judecat de Dicasteriei, azi Consistoriului (tribunalul clericilor), pentru conduita sa. Învinuirile erau: mersul la teatru, tragerea cu puşca asupra bisericii, tunderea părului „asemenea mirenilor“, și faptul că de o perioadă de timp diaconul se despărţise de soţie. Un an mai târziu, în luna octombrie 1871, a fost pronunțată sentința: „diaconul Ion Creangă, profesorul din Iaşi, prin faptele sale incorigibile şi incompatibile cu caracterul de cleric, fiind judecat de autoritatea bisericească, este exclus dintre clericii altarului“. Măsura era una extrem de dură pentru faptele sale, dar venită pe fondul discuțiilor și neînțelegerilor pe care Ion Creangă le avea cu starețul de la Golia.

Ion Creangă nu a ascuns niciodată că fusese la Teatru Naţional de câteva ori, unde, potrivit declarției sale „n-am văzut nimic scandalos şi demoralizator, ci din contră combaterea tuturor viciilor şi susţinerea de tot ce este just şi ceea ce priveşte datoria omului către Dumnezeu şi societate“. Nu era singurul cleric care făcea acest lucru. Mulți alți preoți au fost opriți de la a-și practica slujirea doar pentru câteva săptămâni. Conflictul cu stareţul de la Golia, grecul Isaia Dioclias, care se pare că avea o relaţii sexuale cu soţia lui Creangă de ceva vreme, era o chestiune cunoscută. De asemenea, alungarea ciorilor de pe turla bisericii ține de ascultările bisericiești, uneori stupide, la care era supus autorul, care coleric din fire, încerca să rezolve lucrurile tranșant în felul său.

După excluderea din cler, Creangă a intentat acțiune de divorț împotriva soției sale. În 1873, şi-a încheiat procesul său de divorţ, copilul său de 12 ani fiindu-i dat în îngrijire.


http://www.historia.ro/exclusiv_web/...it-ion-creanga

[crisstiann]

http://www.historia.ro/exclusiv_web/...it-ion-creanga

"Ion Creangă moare pe data de 31 decembrie 1889, în casa sa din cartierul Țicău. Este înmormântat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iași.

În anul 1993 a fost reprimit post-mortem în cadrul clerului bisericesc."

[Noesisaa]

Hristos nu s-a tuns niciodata, sau cel putin nu si-a tuns perciunii. De ce nu fac barbatii crestini la fel? Hristos a fost circumcis. Dar nu se mai face. De ce e barba mai speciala?

[sophia]

Dar a avut Iisus barba? Eu n-am vazut in icoane vreun Iisus cu barba (lunga).
Avea parul potrivit de lung, nu cozi ca monahii.
Cumva isi taiau ei parul si barba. Ca altfel ar fi aratat ca salbaticii.

Nu toti barbatii (in general) au barba, din motive biologice, sau o au f.rara. La altii este suficient sa nu se rada doua zile si gata. Depinde si de culoarea parului (blonzii si roscatii nu preau au barba).

[Mihailc]

În prealabil postat de Jane Says

Vorbeste cineva din ortodoxie despre el, daca e al lui Hristos?
Nu ar trebui patriarhii sa se "bata" cu papa, sa faca un tur al lumii, sa fie venerat etc?

Giulgiul de la Torino e cunoscut în Tradiţia Bisericii Nedespărţite. Bunăoară, a stat câteva sute de ani la Constantinopol şi alte câteva sute în Siria. În prezent este cea mai preţioasă relicvă pe care o deţine omenirea. Există tot mai multe dovezi că Giulgiul e de fapt icoana acheiropoietă sau "nefăcută de mână omenească" căruia Biserica i-a dedicat o sărbătoare specială 16 august în amintirea aducerii sale la Constantinopol (n-am memorat anul dar dacă interesează pe cineva, căutăm).
Ar fi o greşeală să considerăm Giulgiul un obiect religios catolic. Se presupune că a ajuns în Franţa medievală prin intermediul cruciaţilor, aşa cum au ajuns la Vatican numeroase documente importante ale creştinătăţii, prădate de la bizantini. Poate şi din cauza asta , Giulgiul a avut foarte mulţi contestatari între oameni importanţi ai BC.
Desigur e loc de mult mister în această chestiune. Dar dincoace de mister se pot vehicula certitudini , contestări, discuţii nesfârşite. Dacă punem în balanţă argumentele pro şi contra, n-ar trebui să avem nicio rezervă privitoare la autenticitatea Giulgiului . Rata e 20/2 în favoarea Giulgiului.

[windorin]

Imi tot vine un gand, citind titlul tocipului...
Oare nu ar fi mai bine spus ca "tot barbatul, fie el crestin ori nu, ar trebui sa isi lase barba" ?!

Ce motive are un barbat sa se barbiereasca neincetat ?

[AlinB]

http://dragocip.wordpress.com/2009/0...rba-preotului/

Am ascultat si eu inregistrarea, din pacate nu o am la indemana momentan..

"Părintele Cleopa explică într-o predică rostită pe prispa chiliei sale, în contextul unei vorbiri “despre pocăinţă” şi redată constant sub acest titlu şi la http://www.ortodoxradio.ro:9000/stream că nu are preotul voie să se atingă nici de vârful părului şă mai ales al bărbii sale, citând acolo din Pravila cea Mare de la Târgovişte.

Apoi redă şi canonul propriu-zis al Sfinţilor Părinţi de la Sinodul Quinisext (al Cincelea şi al Şaselea – Sinod special întrunit pentru probleme disciplinare, dat fiind că la Sinoadele cinci şi şase nu s-au dat canoane), canonul 49 (pe care eu nu l-a gasit însă, poate şi pt. că cei care au relizat colecţia de canoane de la noi nu aveau barbă deloc), în care spune că “preotul nu are voie să se apropie de barba sa cu briciul; şi nici cu cărămida încinsă.” (după cum probabil se constatase că doreau unii să fenteze tradiţia Bisericii)

Tot Părintele Cleopa spune la acelaşi Sinod, a venit şi un episcop, cu barba şi mustaţa deosebită: mustaţa era într-o parte mai mare şi într-alta mai mică, iar barba invers, unde era mustaţa mai mică era barba mai mare, şi unde era mustaţa mai mare, barba era mai mică.

Şi i-au sugerat câţiva colegi să le egalizeze cumva, dar el a răspuns: “Nu sunt eu mai înţelept decât Ziditorul meu. Dacă aşa a considerat El, aşa să rămână!”"

Canonul este aici
http://www.ccel.org/ccel/schaff/npnf214.pdf

Capitolul:
THE CANONS OF THE COUNCIL IN TRULLO; OFTEN CALLED THE QUINISEXT COUNCIL.
pagina 503

Doar ca canonul 49 (XLIX pag. 553) este despre total altceva:

"RENEWING also the holy canon, we decree that the monasteries which have been once consecrated
by the Episcopal will, are always to remain monasteries, and the things which belong to them are
to be preserved to the monastery, and they cannot any more be secular abodes nor be given by any
one to seculars. But if anything of this kind has been done already, we declare it to be null; and
those who hereafter attempt to do so are to be subjected to canonical penalties."