De ce folosirea statuilor e pacat?

[Fani71]

În prealabil postat de Marius22

Da, putem spune ca arta bisericeasca a primului mileniu crestin, are insemnate puncte comune si asemanari, in Rasarit si Apus. Renasterea insa a dat "lovitura decisiva" artei apusene, care s-a dorit a fi in primul rand o expresie a esteticului. Ea a ajuns sa infatiseze omul frumos, pe cand cea bizantina a stiut sa surprinda frumosul din om si de dincolo de om.

Ai dreptate. Dar arta romanica a durat pana in sec. al 13-lea deci si dupa schisma.
Si are si statui.. Eu pe ele le consider icoane.

[Marius22]

În prealabil postat de Fani71

Ai dreptate. Dar arta romanica a durat pana in sec. al 13-lea deci si dupa schisma. Si are si statui.. Eu pe ele le consider icoane.

Teologic vorbind, nici eu nu am nicio problema cu statuile. Dar sa fie la ei (la catolici), nu la noi.

Poate nu este exemplul cel mai potrivit, dar cand Parintii Bisericii luat decizia de a pastra in cult numai icoanele, a fost ca si cand, te-ai afla pierdut pe mare si vrei sa vezi tarmul. Ce am alege, ochelarii de distanta sau binoclul? In acest caz, daca am binoclul, la ce imi mai folosesc ochelarii?

Asa si in Biserica, aflati pe "marea vietii acesteia" ne folosim de icoana pentru a intrezari orizontul vesniciei.

[Mihnea Dragomir]

Am preferat mereu icoanele. Dar poate că această preferinţă se explică prin faptul că sunt copil al spiritualităţii răsăritene. Poate că dacă aş fi fost impregnat într-o altă cultură, cum e cea apuseană, aş fi preferat statuile. Când mă rog într-o biserică romano-catolică, nu am nici cea mai mică problemă de a mă ruga în faţa statuii Sf Maria sau unui alt sfânt. Deşi, când am de ales, prefer să o fac în faţa reprezentării bidimensionale a mozaicului ori în faţa unei picturi.

În prealabil postat de Marius22

Teologic vorbind, nici eu nu am nicio problema cu statuile. Dar sa fie la ei (la catolici), nu la noi.

Poate nu este exemplul cel mai potrivit, dar cand Parintii Bisericii luat decizia de a pastra in cult numai icoanele, a fost ca si cand, te-ai afla pierdut pe mare si vrei sa vezi tarmul. Ce am alege, ochelarii de distanta sau binoclul? In acest caz, daca am binoclul, la ce imi mai folosesc ochelarii?

Asa si in Biserica, aflati pe "marea vietii acesteia" ne folosim de icoana pentru a intrezari orizontul vesniciei.

Hai sa nu amestecam arta si inchinarea crestina.
Arta isi are locul ei si rostul ei, nu insa in inchinare. Construind o catedrala in mod artistic, estetic, sanatos e un lucru bun pentru credincios dar cand, in interiorul ei asezi statui si icoane cu rol de inchinare si adorare, e un pacat.
De ce spun asta, pentru ca asa ma invata Iisus in Sfanta Scriptura. Citeste Exodul, capitolul 20, cu versetele 4,5,6 apoi, Ezechiel tot capitolul 8, Romani capitolul 1 cu verstele 23, 25. In primele trei secole de istorie, crestinii nu si-au facut nici icoane si nici statui. Abia din secolul IV, apar acestea in inchinarea crestina sub inlfuenta pagana, si fara sustinere biblica.
"Orizontul vesniciei" il intrezaresti cand deschizi Scripturile si citesti ultimele capitole ale Apocalipsei, cartile Apostolului Pavel si,mai ales Evangheliile cand privesti la viata Mantuitorului.
Vesnicia nu poate fi imortalizata pe o panza, vesnicia e intr-o continua miscare. Ceea ce reprezinta arta e realitatea moarta, impietrita si personalizata, rece si insensibila la durerile omului, la intrebarile lui.
Lasati pe Dumnezeul cel viu sa patrunda in viata ,in relaitate acolo unde-i este locul si artei sa-i dam limitele ei cuvenite.
Altfel suntem ca acei navigatori din lumea internetului care traiesc intr-o lume pararela, imbatati de iluzia unei realitati care nu exista, bolnavi inchipuiti.

[Mihnea Dragomir]

Lory, problema care vă preocupă a fost tranşată de Biserica lui Cristos încă din anul 797, cu prilejul Conciliului Ecumenic de la Niceea. Iar icoane s-au găsit şi în catacombe, mergeţi la Roma şi vedeţi-le cu proprii ochi. Hotărârile dogmatice ale conciliilor ecumenice sunt ireformabile, nu pot fi schimbate în esenţa lor, iar dacă sfinţii părinţi de acolo au zis că putem cinsti icoanele, înseamnă că putem cinsti icoanele şi punct.

[Marius22]

În prealabil postat de Lory10

Hai sa nu amestecam arta si inchinarea crestina.

Tocmai acest lucru mi se pare minunat in Biserica, faptul ca aici nu se face "arta de dragul artei", ci arta este legata in mod profund de rugaciune si inchinare. Menirea artelor bisericesti (pictura, arhitectura, cantarea etc.) este aceea de a ne inalta mintea si inima catre Dumnezeu, prin rugaciune. Prin ele omul isi manifesta vocatia sa doxologica, de slavire a lui Dumnezeu.

Toti recunoastem ca in Sfanta Scriptura ne vorbeste Dumnezeu. Dar asa cum un cuvat naste in noi imaginea (icoana - eikon) acelei realitati, trebuie sa recunoastem ca si icoana (imaginea sfanta) ne face partasi unor cuvinte si unor sensuri profunde.

In Biserica icoana reprezinta Scriptura talmacita in linii si culori. Poate de aceea, in cult sarutam deopotriva Sfanta Scriptura si icoana.