Ce faci cand iti pierzi increderea in cei de langa tine??

[ory]

În prealabil postat de Florentina75

Doamne ajuta !

Dupa multe framantari , poate in zadar sau poate cu folos, postez cateva intrebari fireasti sau nefiresti, ce faci cand iti pierzi increderea in persoanele in care aveai mare incredere???? Ce ar trebui sa faci... sa le spui sau sa taci ... sa pui o intrebare sa accepti scuze sau mirare ... sau sa renunta si sa incerci sa o iei de la capat???????
Ce faci cand cei de langa tine iti lasa o impresie normala si de fapt ei gandesc cu totul si cu totul altceva ?
Ce ar trebui sa faci cand vrei sa-i faci cadou unui om, din dragoste si cu recunosstinta, si acea persoana te refuza fara sa-ti dea macar dreptul la replica??????

Doamne ajuta!

Ce faci ?...Te maturizezi !
Te maturizezi si realizezi faptul ca asa sunt oamenii, asa suntem si noi atunci cand ne vine randul si ne incearca o ignoranta de nerecunoscut.
Poate ca oamenii nu stirbesc increderea in ceilalti, poate ca doar raman nedescoperiti si neidentificati, astfel ceilalti le croiesc un tipar gresit, sau un tipar incomplet si ajung sa fie dezamagiti de propria consideratie.
Oamenii trebuiesc luati ca atare, fiindca, in realitate nu reactia lor conteaza atat de mult, cat ceea ce vor ceilalti cu adevarat. Daca iti doresti sa daruiesti ceva, cuiva, doar pentru faptul ca simti placere si interes pentru aceasta daruire trebuie sa fii multumit, indiferent de atitudinea celuilalt, care poate nu se implica intr-atat in gestul tau.
Dezamagirile intre oameni stau la tot pasul, lacrimile si suferintele sunt mereu asociate cu aceste dezamagiri, omitand din vedere faptul ca cei din jururl nostru pot fi diferiti, pot avea un anumit grad de educatie , un anumit grad de compasiune si recunoastinta, un anumit nivel de maturitate care tine de individualitate si de marea diversitate in care traim.
Oricum, instinctul firesc inaintea dezamagirii , ne indeamna sa dam inapoi, sa renuntam sau sa ne razbunam si , poate in ultima instanta sa iertam, ori sa uitam. Uneori, nici macar iertarea nu este solutia, ci acceptarea sau respingerea a ceea ce consideram ca poate sa sau nu coexiste impreuna cu noi, astfel facem alegeri. Viata este formata dintr-un manaunchi de decizii .
In realitate ne completam intr-un anume fel in care ajungem sa contabilizam destul de bine defectele si calitatile celorlalti in functie de propriile defecte si calitati.