cand e bine sa te impreunezi cu sotia ?

[caliyo]

Din punctul acesta de vedere( al sexualitatii), este mai usor sa te abtii cand esti singur decat atunci cand esti casatorit. E parerea mea din experienta personala si a altora.Nu am facut un studiu sau o statistica ,asa ca daca nu sunteti de acord cu mine, nu imi sariti in cap.
Cand esti pe cont propriu, depinde numai si numai de tine sa te abtii, iar cand esti casatorit si dormi cu sotul( sotia) in acelasi pat , e cu totul altceva. Ispita e mult mai puternica. Una e sa iti imaginezi focul, si alta e sa fii langa flacara.
In casatorie si cand vorbim de legaturi intime si cand vorbim de abstinenta e vorba de doua persoane , nu de una. Nu mai e o problema personala , ci trebuie sa fie amandoi la aceeasi masura. Fiecare are corpul lui, masura lui, credinta lui. Degeaba vreau eu, sotia, sa ma infranez ,,ca la carte´´, daca sotul nu este in acelasi gand. Bun, asta nu inseamna sa cedez ,,la ordin ´´de fiecare data, dar nici sa il refuz la nesfarsit. Situatia ideala e atunci cand amandoi soti sunt credinciosi si inteleg importanta abstinentei, dar ce te faci cand unul e mai ,,caldicel´´ sau chiar nedus la biserica? Sunt oameni care incep sa vina la biserica si sa auda de Dumnezeu dupa cativa ani de casnicie. Un sot vine la biserica, celalalt habar n-are de Dumnezeu. Iti poate intelege dorinta ta de abstinenta ocazional sau deloc. Refuzul repetat duce la certuri, neintelegeri, adulter.
Ideal e sa fie amandoi intr-un gand, dar din pacate nu toti facem parte din familii ideale.
Pogoramantul dat de duhovnic in astfel de cazuri nu inseamna nicidecum desfiintarea postului sau nesocotirea sarbatorilor, ci un ajutor dat slabiciunilor si neputinelor noastre.

Calyo, ar oare ce spune Scriptura? Ia sa vedem:
1.Cât despre cele ce mi-aţi scris, bine este pentru om să nu se atingă de femeie. 2.Dar din cauza desfrânării, fiecare să-şi aibă femeia sa şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul său. 3.Bărbatul să-i dea femeii iubirea datorată, asemenea şi femeia bărbatului. 4.Femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu este stăpân pe trupul său, ci femeia. 5.Să nu vă lipsiţi unul de altul, decât cu bună învoială pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea, şi iarăşi să fiţi împreună, ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării voastre.

În prealabil postat de anna21

Pai am spus ca cine nu trece prin asta nu intelege.
Iubirea este un cuvant atat de folosit astazi incat si-a pierdut intelesul..
Si cand ne uitam unul la altul si spunem ca ne iubim, dar in mod real nimeni nu poate face ceva semnificativ pentru celalalt.. Pot eu sa-l insanatosesc daca este bolnav? Pot sa-i alung tristetea (metafizica, desigur), pot sa-l indepartez de moarte? Pot sa-i ofer macar o ora de viata in plus? Ce pot sa fac? sa-l pup, doar? iti dai seama ca iubirea este doar un cuvant (concluzia sotului)..

Anna, avand in vedere ca nu poti aceste lucruri enumerate de tine mai sus, mie imi spune ca il iubesti pe sotul tau, caci iti doresti sa il poti ajuta in chip minunat. Dar nu o poti face pentru ca inca nu ai ajuns la desavarsire. Cel care Il iubeste pe Dumnezeu mai mult decat pe sine, si se straduieste cu adevarat, ajunge la indumnezeire si primeste harismele cele mai minunate. Cine a aflat de aceste harisme, si vad ca tu stii de ele, Anna, nu isi poate dori mai putin de atat in aceasta viata. Dar asta inseamna de fapt sa iti doresti sa ajungi o sfanta. Sa te ajute Dumnezeu sa reusesti!

În prealabil postat de Fani71

Vad ca intre timp s-a dus o discutie aprinsa despre asta, hai sa imi pun si eu mustarul pe deasupra (cum spune o expresie nemteasca :-)).
Ory am inteles ca se referise la inceput la unii care sunt considerati sfinti de multi dar nu sunt canonizati. Dar se refera, am vazut mai jos, si la anumite aspecte, anumite exprimari ale unor sfinti pe care ea nu le poate accepta ca atare.
Si despre asta am tot vorbit si mi-am mai spus parerea. Cred ca si sfintii, artunci cand scriu, nu pot fi luati la modul absolut. Ceea ce scriu ei trebuie pus si in contextul epocii ci culturii lor. Anumite lucruri luate prea ad literam, prea nedigerate, ne pot fie sminti si indeparta de Biserica, fie transforma in automate (pericolul mecanizarii credintei evocat de Ory); le putem aplica prost, tare prost la viata noastra.
Cum ne dam seama care spuse trebuie contextualizate si care luate direct? Pai la asta foloseste discernamantul, o mare calitate crestina, unii zic chiar cea mai mare (i se spune in limbaj bisericesc dreapta socotinta)... El nu ne este dat din nastere, ci trebuie sa invatam sa-l cultivam.
Nu cred ca inseamna sa ne indoim de sfintenia unui sfant sau aproape sfant tratandu-ui scrierile cu discernamant. De loc! Ei ar fi primii care ar fi socati sa ne vada inghitind totul de-a valma.
Si sa stii, chiar a nega sfintenia unui om sfant este departe de a fi pacat impotriva Duhului sfant, in acest caz.. Sa lasam aceste evaluari, oricum, in seama lui Dumnezeu.

Fani, am citit ca sectarii, prin faptul ca nu ii cinstesc pe sfinti, pacatuiesc impotriva Duhului Sfant.
In ceea ce priveste "inghititul de-a valma", nu se prea potriveste literaturii religioase ortodoxe, care se cumpara la noi in tara. Sunt carti publicate cu binecuvantare si autori cunoscuti; ceea ce nu putem spune despre cartile aparute in vestul Europei, unde poti gasi diversi autori, de care nu se stie daca sunt ortodocsi, catolici sau protestanti. Acolo, da, trebuie discernamant. Pana ne formam acest discernamant, caci nu-l avem din nastere, e bine sa citim ceea ce e sigur corect. De aceea e bine sa ne tinem de cartile ortodoxe care au binecuvantarea BOR.
In privinta evaluarilor sfintilor, vad ca ai totusi ceva de spus. Pentru mine daca e Sfant, e sfant. Nu am ajuns eu la intelepciunea unui Sfant, ca sa pot eu sa il evaluez pe el; pot doar invata de la el.

[sophia]

Imi place mult postarea lui Calyio; indiferent daca e barbat sau femeie, are mare dreptate.
Este cel mai greu pentru soti, dormind in acelasi pat, sa faca abstinenta.

Si este aici o chestiune f.delicata.
Ma refer la marturisirile Annei si Ancai.
Daca cineva il iubeste mai mult pe Dumnezeu (asa cum ziceti voi crestinismul), atunci oare isi mai iubeste sotul/sotia?
Aici am dubii si n-as crede.
Nu va suparati. Depinde ce inseamna pentru fiecare iubire, cred. Si aici se despart drumurile noastre, am impresia.
Firesc este sa-i iubesti la fel, sau nu stiu cum sa poti faci diferenta si cantitatea, fara a negliaj pe vreunul.
Asta as vrea eu sa aflu.

[Fani71]

În prealabil postat de Miha-anca

Fani, am citit ca sectarii, prin faptul ca nu ii cinstesc pe sfinti, pacatuiesc impotriva Duhului Sfant.

Nu cred ca este adevarat. Este o exagerare. Si mi se pare ca este foarte prezumtios sa afirme cineva asa ceva despre altii. Este ca si cum ai condamna din start un grup intreg. Sigur, poti sa spui ca este o erezie, ca se indeparteaza de la invatatura Bisericii, ca nu inteleg lucrarea Duhului sfant, etc, dar sa spui ca este pacat impotriva Duhului sfant.. hm. Unde ai citit asta?

În prealabil postat de Miha-anca

In ceea ce priveste "inghititul de-a valma", nu se prea potriveste literaturii religioase ortodoxe, care se cumpara la noi in tara. Sunt carti publicate cu binecuvantare si autori cunoscuti; ceea ce nu putem spune despre cartile aparute in vestul Europei, unde poti gasi diversi autori, de care nu se stie daca sunt ortodocsi, catolici sau protestanti. Acolo, da, trebuie discernamant. Pana ne formam acest discernamant, caci nu-l avem din nastere, e bine sa citim ceea ce e sigur corect. De aceea e bine sa ne tinem de cartile ortodoxe care au binecuvantarea BOR.
In privinta evaluarilor sfintilor, vad ca ai totusi ceva de spus. Pentru mine daca e Sfant, e sfant. Nu am ajuns eu la intelepciunea unui Sfant, ca sa pot eu sa il evaluez pe el; pot doar invata de la el.

Si in vestul Europei exista carti ale unor autori ortodocsi (traduse din alte libi sau scrise direct in limbile de aici) si ai posibilitatea sa iti dai seama daca sunt aprobati de Biserica Ortodoxa sau nu.
De asemenea, si in Romania exista brosurele si carticele care desi apar poate cu binecuvantare (sau lasa sa creada ca, fiind vandute la standuri pe langa biserici), contin si idei neortodoxe. Am vazut cu ochii mei tot felul de astfel de publicatii obscure si icoane neortodoxe in pangare...
Eu cred ca discernamantul n-ar trebui sa ni-l anulam complet niciodata.
Dar sigur, pentru a ne forma mai intai in credinta ortodoxa este mai bine, poate, sa citim mai intai autorii mai 'siguri' sau in orice caz, sa discernem si aici, in felul cum asimilam o carte.

[Fani71]

În prealabil postat de sophia

Imi place mult postarea lui Calyio; indiferent daca e barbat sau femeie, are mare dreptate.
Este cel mai greu pentru soti, dormind in acelasi pat, sa faca abstinenta.

Si este aici o chestiune f.delicata.
Ma refer la marturisirile Annei si Ancai.
Daca cineva il iubeste mai mult pe Dumnezeu (asa cum ziceti voi crestinismul), atunci oare isi mai iubeste sotul/sotia?
Aici am dubii si n-as crede.
Nu va suparati. Depinde ce inseamna pentru fiecare iubire, cred. Si aici se despart drumurile noastre, am impresia.
Firesc este sa-i iubesti la fel, sau nu stiu cum sa poti faci diferenta si cantitatea, fara a negliaj pe vreunul.
Asta as vrea eu sa aflu.

Se spune ca iubirea de Dumnezeu inglobeaza si transfigureaza, deci face sa creasca, iubirea pentru oameni. Cred ca este inclus si sotul sau sotia.
Cum anume se intampla asta, cred ca vom intelege cand vom trai aceasta iubire de Dumnezeu noi insine... Eu una nu am ajuns acolo, asa ca nu iti pot spune. ;-)

Adu-ti aminte ca porunca iubirii de Dumnezeu este urmata in Evanghelie direct de cea a iubirii aproapelui si ca mereu se spune pe de o parte ca nu il poti iubi pe Dumnezeu cu adevarat daca nu iti iubesti aproapele, si viceversa.
Nu este o contradictie intre cele doua iubiri.
Nu este vorba aici, sophia, de fanatism, de oameni care calca in picioare pe altii in numele lui Dumnezeu. Departe de credinta crestina asa ceva!

În prealabil postat de Fani71

De asemenea, si in Romania exista brosurele si carticele care desi apar poate cu binecuvantare (sau lasa sa creada ca, fiind vandute la standuri pe langa biserici), contin si idei neortodoxe. Am vazut cu ochii mei tot felul de astfel de publicatii obscure si icoane neortodoxe in pangare...

Fani, aceste carticele si brosurele, daca exista sau au existat, aproape ca nu se vad din multimea cartilor ortodoxe aparute in ultimii ani. Sa nu luam ca etalon exceptiile. Ori nu stiu cate carti ortodoxe sunt in vestul Europei; eu am incercat sa gasesc si nu am gasit nici una! Mergand in Romania de curand, mi-am cumparat cartile care au fost recomandate pe aici, si altele in plus. In felul acesta ma tin departe de influentele catolice si protestante, pe care le-as resimti, citind autori vestici crestini. Multe se pot spune despre Romania, dar ca nu are carti ortodoxe, asta nu!
Cand ai fost ultima data in Romania? Daca au trecut cativa ani, vei fi placut surprinsa din punct de vedere al cartilor.

În prealabil postat de Fani71

Eu cred ca discernamantul n-ar trebui sa ni-l anulam complet niciodata.

Nu e vorba de anularea discernamantului, ci de formarea lui. Il capatam cu timpul, pe masura ce acumulam mai multa cunoastere si credinta.

[Fani71]

În prealabil postat de Miha-anca

Fani, aceste carticele si brosurele, daca exista sau au existat, aproape ca nu se vad din multimea cartilor ortodoxe aparute in ultimii ani. Sa nu luam ca etalon exceptiile. Ori nu stiu cate carti ortodoxe sunt in vestul Europei; eu am incercat sa gasesc si nu am gasit nici una! Mergand in Romania de curand, mi-am cumparat cartile care au fost recomandate pe aici, si altele in plus. In felul acesta ma tin departe de influentele catolice si protestante, pe care le-as resimti, citind autori vestici crestini. Multe se pot spune despre Romania, dar ca nu are carti ortodoxe, asta nu!
Cand ai fost ultima data in Romania? Daca au trecut cativa ani, vei fi placut surprinsa din punct de vedere al cartilor.

Nu stiu care este situatia in tarile scandinave.
In engleza exista foarte multe carti ortodoxe. Ti-am mai spus si de germana si franceza alta data, seria cu sfintii parinti, si altele. Mai ales in franceza exista atatea carti ortodoxe cat nu o sa apucam noi sa citim toata viata.
E adevarat, nu am mai fost din 2006 in Romania, dar inainte stiu ca se publicau multe carti bune si am adus si eu incoace valize intregi.
Ceea ce vroiam eu sa spun este ca nu te poti baza numai pe stampila..