![]() |
![]() |
|
|
#1
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Totusi, ar trebui sa reprezinte o intrebare in mintea celor care sustin serbarea Sambetei, De ce a venit aceasta porunca in scris abia in a doua carte a VT, si atunci cand a venit a venit doar in sanul poporului evreu cu recomandare directa: "Spune fiilor lui Israel așa: Băgați de seamă să păziți zilele Mele de odihnă, căci acestea sunt semn între Mine și voi din neam în neam, ca să știți că Eu sunt Domnul, Cel ce vă sfințește. Păziți deci ziua de odihnă, căci ea este sfântă pentru voi. Cel ce o va întina, acela va fi omorât; tot cel ce va face într-însa vreo lucrare, sufletul acela va fi stârpit din poporul Meu;..." |
#2
|
|||
|
|||
![]() Citat:
2. Prima carte a Sfintei Scripturi nu avea ca tema centrala poruncile. Iti dau inca sase carti ale Sfintei Scripturi, unde nu se pomeneste despre pazirea zilei a saptea, desi personajele din acele carti pazeau cu sfintenie aceasta zi. Citeste de la cartea lui Iosua pana la cartea a treia a regilor, inclusiv (varianta Sinodala) sau de la Iosua pana la 1 Imparati (varianta Cornilescu). 3. Tu respecti numai poruncile care au fost scrise in prima carte a Bibliei? Cele care au fost scrise "abia in a doua carte a VT" sau in cartile urmatoare, nu au valabilitate pentru tine? |
#3
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Citat:
In cartea Facerii gasim porunca Taierii imprejur, gasim porunca prin care se interzicea uciderea, ferirea de inchinarea la idoli, etc... Asadar, nici cartea Facerii nu este straina de porunci...insa, este straina de porunca sabatului de la Iesire 20,11 (la noi este Iesire 20, 10). Apoi, este curios ca D-zeu in cap 31 de la Iesire spune lui Moise sa pazeasca Sabatul ca zi de odihna. Acest lucru ma face sa cred ca porun ca sabatului (una din cele 10 porunci) se adreseaza doar evreilor...si ca aceasta zi , odata si odata, va fi inlocuita. Este o porunca instabila. Citat:
Eu fac ce faceau crestinii "in prima zi a saptamanii" cand se adunau pt frangerea painii. |
#4
|
|||
|
|||
![]()
[quote=Geony;223919]Apoi, este curios ca D-zeu in cap 31 de la Iesire spune lui Moise sa pazeasca Sabatul ca zi de odihna.
Acest lucru ma face sa cred ca porun ca sabatului (una din cele 10 porunci) se adreseaza doar evreilor...si ca aceasta zi , odata si odata, va fi inlocuita. Este o porunca instabila./quote] Este "curios", contradictoriu și chiar periculos să afirmi despre una din poruncile divine că e ”instabilă”. Vei găsi în VT comentarii cu privire și la alte porunci din Decalog, aceasta le face și pe ele să devină instabile? A fost înlocuită vreuna din aceste porunci de către Domnul Hristos? Trimiterea este evidentă la duminică... poți detalia unde se găsește această ”poruncă”? Prea repede ai trecut de la presupusa desființare a ”instabilei” porunci a IV-a la inexistenta poruncă duminicală. |
#5
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Citat:
Dar unde ai fi dorit să se manifeste dacă nu în sânul poporului ales? De ce nu am admite că și alte popoare au fost în atenția lui Dumnezeu, acestea beneficiind la rândul lor de câte un ”Exod” și de legi similare (istoria antică consemnează faptul că și alte popoare păzeau sabatul)? |
#6
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Citat:
Repet, daca era atat de importanta, sigur D-zeu nu o lasa sa scape din paginile Facerii. Da, sunt de acord cu Facere 26,5, dar te rog sa pui mataluta mana pe Biblie si sa cauti tote poruncile pe care i le-a dat D-zeu lui Avraam, astfel incat El sa poata spune lui Isaac ca tatal sau a respectat toate poruncile...daca ii porunceste cumva sabatul lui Avraam, iti promit ca impreuna cu sotia mea, parintii si fratii trecem la AZS. Sunt indreptatit sa cred acest lucru, ca nu se face mentiune (asa cum nici o carte a Bibliei nu interzice icoanele)... Citat:
Si care popoare serbau SABATUL? vb la sigur, ca eu daca nu-s sigur pa ceva, ori ma fac ca ploua , ori ma retrag...asa ca nu vb din cartile "sorei", ca aia o fost pierduta rau de realitate (cauta-i fisele medicale). PS. Daca vrei sa mai vb, as dori sa-mi rapunzi la toate intrebarile, daca nu lasa-ma in pace si nu-mi mai raspunde de fel . Multumesc pt intelegere! |
#7
|
|||
|
|||
![]()
11 de la prima mea încercare de dezbatere teologică...
Atunci măcar credeam in ceva, aveam un tel, un ideal... Mda, eram naiv, inocent... Marx chiar avea dreptate, religia este un drog, probabil unul din cele mai puternice... Cu cât cunoști mai mult, cu atât știi mai puțin... Aveam o sete mare de cunoaștere, deschidere... Și într-adevăr am experimentat extrem de multe in acești 11 ani de căutări. Dar totul a fost o iluzie...
__________________
Cheamă-Mă, și-ți voi răspunde și îți voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoști.(Ieremia 33:3) |
#8
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Au fost chiar pe forum oameni care s-au ținut de credință și au ajuns pe un făgaș, ex Igor Paslusnik(Emilian) care în 2016 după o ispită era la o răscruce, iar acum s-a așezat și familial și profesional. De ce el a fost ajutat și alții nu ? Am găsit un articol al lui de pe blog, a vorbit cu un călugăr îmbunătățit pe Athos, acela a avut o descoperire să meargă într-o peșteră că vine Emilian să vorbească(cel puțin așa relatează), el cercetase cu o zi înainte peștera și nu era nimeni și s-a mai dus odată cu Ceaslovul doar să citească, nu se astepta să mai găsească un călugăr acolo. Cine se delasă odată ce a apucat pe calea credinței riscă să scadă în timp.
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. Last edited by Iorest; 11.07.2021 at 22:51:10. |
#9
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Karoulia e zona cea mai abruptă, cea mai periculoasă, cu căsuțe, chilii pe crestele munților. Am coborât ținându-mă de un lanț și o scară îngustă bătută în stâncă, pe o pantă abruptă de vreo 5-6 metri, care dădea la o potecă și de acolo mai în jos, Marea Mediterană... am ajuns pe potecă și de acolo drumul ducea la niște peșteri. Știam din poze și alte relatări, că acolo în peșteri locuiesc pustnici. Prima dată când am ajuns nu era nimeni și m-am întristat mult, speram să găsesc un Părinte să cer sfat. Și m-am întors la cazare, la părintele Ionas. Apoi am dorit să mă întorc a doua zi, și-am pornit, nu era frig, voiam să stau acolo câteva ore să mă rog. Când am revenit, am vrut să mai verific odată toate cele 4 peșteri de acolo, că una avea o piatră ca un scaun, pe care vroiam să stau. Aveam Ceaslovul și Psaltirea cu mine. Dar în prima peșteră, când am ajuns, am aflat un Părinte grec, de vreo 35-40 de ani, Rafael, am vorbit cu Sfinția lui în engleză. Parcă mă aștepta. M-a cuprins un fior pe șira spinării fiindcă cu siguranță m-a auzit că mă apropii de peșteră și s-a ridicat, pentru că Sfinția lui, mă aștepta în picioare în mijlocul peșterii ce avea vreo 15-20 de metri pătrați. M-am speriat un pic de el. Avea hainele decolorate de soare, o vestă în spate, decolorată și aia și o mânecă ruptă până la cot. Nu-l deranja. Avea cam 1,90-2,00 metri înălțime. Și slab, luminos la față. Cu un ușor zâmbet. - Sărut mâna, Părinte, binecuvântați. - Domnul și Maica Sa cu Sfinții să te binecuvinteze. - Cum vă numiți, Sfinția voastră? - Rafael, păcătosul, pomenește-mă. - Unde locuiți, Părinte? Aici la peșteri? - Nu... aici vin pustnicii vara și stau, frate Emilian, iarna merg la chilii, eu stau la o chilie uite acolo... Și mi-a arătat cu degetul, se vedea din peșteră chilia Sfinției lui, pe o creastă de munte, o căsuță tare mică. - De unde știți cum mă cheamă? Mi-ați spus pe nume!... - Domnul mi-a zis să vin azi aici, că vine Emilian să ceară sfat. Am simțit că mi se taie picioarele. Și de frică și de bucurie. Un sentiment ce nu l-am mai trăit niciodată. Părintele Rafael a simțit sentimentul meu și s-a așezat. - Hai să ne așezăm, îmi spune. L-am urmat. Parcă aștepta să-l întreb. Simțeam că-mi bate parcă inima în gât. Mi-am făcut curaj să-i spun: - Părinte, dacă-mi permiteți, cum vă nevoiți? - Am vrut să dorm într-un sicriu, ca să-mi aduc aminte de moarte. Am luat binecuvântare și-am găsit o ladă, și am încăput în ea. Că gândurile mereu îmi împrăștiau mintea de la rugăciune și nu mă pot ruga. Mă gândeam numai la cele din lume, ce le-am trăit până la 20 de ani când am venit în Sfântul Munte. Lucrează foarte subțire demonii. Dar mila Domnului. Nu merit cât îmi dă Dumnezeu, sunt foarte păcătos. - Și cum vă descurcați cu mâncarea? - Slavă Domnului, Maicii Sale și Sfinților Lui, noi aici în Sfântul Munte postim mereu în fiecare zi, afară de sămbătă și duminică. Așa mă silesc și eu, doar când merg la Sfânta Mănăstire la Sfântul Pavel, sămbătă și duminică, acolo beau o ceșcuță de lapte, ca să nu mă mândresc. Dar tot mândru sunt. Vai de mine, în ziua Judecății. - Și ce mâncați, Părinte? - Sfintele Taine, Sfânta Împărtășanie, pe care întotdeauna o iau cu nevrednicie. Mă ține mila Domnului, că nu merit cât bine îmi dă Domnul. Apoi pâine, apă, pesmet, o legumă, sau un fruct, uscate sau proaspte. - Aveți o viață aspră, Părinte. - Nu sunt vrednic să-i mulțumesc lui Dumnezeu pentru câte binecuvântări primesc de la El în fiecare zi. E viață binecuvântată, iar eu nevrednic de tot binele; față de iadul în care stau mulți oameni, sărăcuții de ei. Eram atent și îi sorbeam fiecare cuvânt. - Dar lasă-mă pe mine, Emilian, spune-mi ce sfat vrei să-ți dau. - Părinte, aș vrea să rămân aici în Sfântul Munte, să adorm aici în Domnul. - Poate mai la bătrânețe poți să te călugărești. Dar vezi că aici e nevoință mare, e greu, tu ai suferit foarte mult în timpul vieții și ești foarte sensibil, ceea ce te poate face un preot râvnitor, dacă sensibilitatea o dai lui Dumnezeu. Chiar de curând ai avut o suferință foarte mare. Așa era. Despărțirea de fata cu care am stat 4 ani și trebuia să ne căsătorim. Mă cutremuram... - Du-te în lume și iubește pe Domnul cu toată ființa ta, trăiește cu smerenie, mărturisește pe Hristos cât de bine poți, roagă-te cu blândețe și cu toată ființa, caută o fată blândă, ascultătoare, credincioasă, înțeleaptă. Și slujiți Domnului împreună. Și s-o iubești, s-o slujești cu toată ființa ta. Și dacă veți fi vrednici, va dezlega Domnul pentru voi și preoția. - Părinte, n-am cuvinte să vă mulțumesc. Dacă se poate și dacă voiți, vă rog vorbiți-mi despre Îndumnezeire. - Na lasă, hai, roagă-te, mulțumim Domnului. Citește pe Sfinți. Și mila Domnului. Am luat binecuvântare și am plecat, lăsându-l pe Părintele acolo. Parcă aș fi stat cu el toată viața... Eram parcă cel mai bucuros om de pe pământ. [...]Atunci a fost prima și singura dată când am mers în Sfântul Munte. Doamne, ai milă de noi păcătoșii. Aș dori să mă mai întorc să vizitez și celelalte Sfinte Mănăstiri. E o dulceață în Sfântul Munte cum n-am mai simțit niciodată în viață. Dulceață a Harului, a rugăciunii, a virtuțiilor, a Sfințeniei pot spune... [/...]
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. |
#10
|
|||
|
|||
![]()
........................
Last edited by Nietzsche; 12.07.2021 at 17:08:40. Motiv: ............... |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Intrebari pentru adventisti, baptisti si penticostali | Anca-Miha | Secte si culte | 1268 | 12.07.2016 01:44:25 |
Cateva intrebari pentru sfintii preoti si crestini | RafaelMiticaPitulice | Despre Sfanta Scriptura | 25 | 02.08.2011 09:01:17 |
O intrebare pentru neoprotestanti si nu numai. | gabriel 30 | Generalitati | 34 | 23.06.2010 15:35:35 |
Cateva cuvinte despre "catolici" + cateva dogme | andrei_im | Biserica Ortodoxa in relatia cu alte confesiuni | 8 | 21.02.2010 15:06:08 |
|