![]() |
![]() |
|
|
#1
|
|||
|
|||
![]()
Toma a vazut ,si a crezut.Desi si el era un mare necredincios.
Dar ce a vazut Toma? L-a vazut viu pe cel care il stia ca murise.Il vazuse poate cu ochii lui mort,si apoi il vede ,iata viu,in camera cu ei si vorbindu-le. Ce face Toma cand il vede? Se mai duce el sa puna mana in coasta Sa,asa cum zisese?Nu.Ii e suficienta vederea,nu mai are nevoie de pipaire,pentru a exclama :"Domnul meu si Dumnezeul meu" Deci iata ca nu zice ca vede o fantoma,nici o stafie sau pe cineva inviat,ci zice ca vede pe Dumnezeu .De ce? Pentru ca El anuntase ca va invia,si anuntase despre Sine ca este Fiul lui Dumnezeu. Vazand dar,ca Acela care spusese despre Sine ca e Fiu al lui Dumnezeu , nu poate fi tinut de moarte,si invie , asa cum sufletul nostru in adanc spera sa nu existe moarte,il numeste pe cel inviat "Dumnezeu " Deci ce se uneste in Toma? Auzirea dinainte a mesajului "Sunt Fiul lui Dumnezeu" ,auzirea dinainte a anticiparii 'Voi invia dupa 3 zile " ,frica ancestrala a omului fata de moarte ,si vederea lui Iisus inviat. Multe din acestea le avem si noi in suflet,avem mesajul Domnului,avem frica de moarte,ne mai lipseste doar vederea.Avem piramida cladita ,pregatind acel moment ,ne mai lipseste doar piatra din capul unghiului . Aceasta dovada ultima,vederea,se poate obtine ea doar cu ochii?Dar restul pirmaidei a fost obtinut doar cu ochii?Tot ce e in mintea si in convingerea noastra se bazeaza doar pe vedere?. Cine nu poate crede ca Hristos a inviat va fi intrebat daca crede celalalte lucruri care le-a spus El,si care pot fi vazute :de exemplu iubirea de aproapele. Incet ,veti constata ca cine nu crede ,de fapt nu asteapta confirmarea ochilor,ci refuza confirmarea care i-o da intreg sufletul sau. Cine nu crede,nici nu vede |
#2
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Asa cum intrebam si in alta parte, mi se cere sa am credinta mai multa decat Toma? |
#3
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Aparent ni se pune o sarcina in plus in carca.:sa credem fara a vedea,daca si Toma,un necredincios,a avut nevoie de vedere. Dar sunt convins ca nimic nu se zice la intamplare,si ca aceste vorbe ascund o taina,chiar daca par un paradox. Cred ca este o cheie,o cale foarte simpla,de a dobandi cumva credinta,plecand chiar de la necredinta. |
#4
|
|||
|
|||
![]()
Cred ca taina credintei isi arata adancimea tocmai in faptul ca la ea ajunge atat cel care vrea dovezi palpabile, cat si cel care nu are nevoie de acestea, cel care crede neconditionat. Dumnezeu se pogoara si la unii si la altii.
Fie ca avem credinta fie ca nu, important este sa purtam in noi (sa recunoastem in noi) setea si foamea de Dumnezeu. Hristos nu ne va lasa sa insetam si nici sa flamanzim la nesfarsit. El este Acela care ne deschide fiecaruia, cel putin o data in viata, calea credintei, calea care ne face partasi milostivirii divine si belsugului dumnezeiesc. Apoi, de noi depinde sa inaintam sau nu pe aceasta cale. |
#5
|
||||
|
||||
![]() Citat:
|
#6
|
|||
|
|||
![]()
“Mai ametitoare vorbe nu s-au rostit niciodata, afara de : “Cred Doamne ! Ajuta necredintei mele”. Despre care imi spun ca daca din toata Biblia n-ar ramane decat ele ar fi de ajuns pentru a dovedi esenta divina a crestinismului. Desi Papini afirma ca Fericirile sunt textul pe care globul pamantesc si omenirea il pot invoca spre a-si justifica rostul in cadrul unui concurs cosmic mie unuia “Cred Doamne ! Ajuta necredintei mele” mi se pare si mai obscur-apofatic, mai final. E paradoxal, e insasi taina actului de credinta prin efectul caruia si legaturile covalente ale codului genetic – numai misterul nu le lipseste !-sunt lasate mult in urma. Nu cred si totusi ma rog. Cred si totusi stiu ca nu cred cu adevarat. Cred de vreme ce-i spun “Doamne” lui Hristos. Si nu cred de vreme ce-L rog sa vina in ajutorul necredintei mele. (Si cui ii cer sa ma vindece de necredinta ? Celui in care urmeaza sa cred !). Cauzalitatea e desfiintata, legea succesiunii in timp, ca tot ce-i material sau psihic, dispare. Si cred si nu cred simultan. Dedublarea. Contradictia. Deci incertitudinea, angoasa. Constiinta otravind totul, otraveste si credinta pe care in clipa cand de dam seama de ea o prefacem in necredinta deoarece gandind credinta o scoatem din inefabil, din candoare.
Dar si iesirea, nadejdea nimic nu-I pierdut : pentru ca, smerit, adaug : ajuta-ma, luand aminte ca omeneasca mea conditie e indiscutabil legata de paradox si contradictie. Simultaneitatea textului ar trebui sa duca la deznadejde daca n-ar fi acel scurt ajuta care – farama de bob de sare, infim catalizator cu uriase puteri de transmutare si nebanuite consecinte combinatorii - rezolva cuadratura si preface strigatul buimacirii in lacrimile increderii.” |
#7
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Dar ce anume a vazut Toma?, acest adevarat reprezentant al intregii umanitati? Inca o intrebare extrem de importanta: De ce oare lisus l-a invitat la o discutie lunga numai intre ei doi, si ca urmare a acelui prelungit dialog de ce oare Toma a plecat nu inspre VEST ci inspre EST, spre India unde SCOPUL SAU A FOST ALTUL DECIT CEL DE A CRESTINA pe cei de acolo. De ce Pavel nu aminteste nimic de acest apostol si nu aminteste mai de nici un apostol. De ce apostolii ramasi in Ierusalim nu au crestinat pe nimeni ci doar au infiintat secta iudaica " Urmasii lui Iisus" care insa nu s-a bucurat de o prea mare popularitate? De ce de ce de ce? |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Multumesc din suflet celor care imi sunt alaturi! | andrutza151 | Umanitare | 2 | 03.02.2011 21:53:17 |
Care este rostul pe pamant a celor necasatoriti si a celor fara copii? | sophia | Nunta | 52 | 18.10.2010 12:02:02 |
Am niste ganduri care vin de la necurat cred | annajanette | Generalitati | 29 | 06.08.2010 10:31:45 |
Topic pentru cei care cred ca implantul este SEMNUL | IT | Stiri, actualitati, anunturi | 215 | 04.03.2009 16:10:55 |
multumesc tuturor celor care mi-au raspuns | Dorotheea | Maslul | 6 | 09.03.2007 15:41:32 |
|