O definitie a neoprotestantului...

În prealabil postat de AndruscaCIM

Scuze, nu am inteles ce vrei sa spui..si cine nu vrea sa se pocaiasca? Omul meu ( care nu e al nostru) era un crestin care ar vrea...mai devreme sau mai tarziu sa se pocaiasca, ori pentru ca a gandit ceva negativ despre cineva...ori pentru ca a dat cu toporul in cap cuiva!!!

Omul e al nostru. Tu spui că ar vrea să se pocăiască. Dar eu vorbesc despre cei care NU vor să se pocăiască. Sunt ortodocși, penticostali, nu contează. Nu au de gând să se pocăiască. Lor le place să trăiască în păcat. Poate nici nu mai cred în Dumnezeu. Așa mor.

În prealabil postat de AndruscaCIM

Deci din nou, un crestin, ramane tot crestin...chiar daca face pacate, asa cum sper ca nici tu nu oscilezi in identitatea ta religioasa, atunci cand mai faci cate un mic pacatel ( pentru ca din modul cum gandesti, banuiesc ca de pacate mari in cazul tau...nici nu se pune problema!!!).

Eu am mărturisit aici pe forum că am fost biruit de patimi grele, DUPĂ ce am devenit creștin ( creștin, în exprimarea...știi tu, NP).
Doar că mereu, când am căzut sau când cad în păcate știu că îl supăr pe Dumnezeu, mă rog să mă ierte, caut să scap, etc.

Deci nu vorbesc despre creștinii mai slabi ( adică noi) care cad în păcate, vor să iasă, nu prea reușesc, se roagă la Dumnezeu sa-i ierte, se spovedesc dar iar mai cad si etc. Ăștia-s creștini, am înțeles.

Nu știu, poate mă exprim confuz, dar mă întreb: nu e chiar nici o limită?

Să mai dau un exemplu: cineva s-a născut într-o familie creștină, a fost botezat de copil sau la o vârstă matură, dar de la treizeci de ani nu-i mai pasă de Dumnezeu, nici nu mai crede în El, trăiește în tot felul de păcate, nu se pocăiește de ele fiindcă nici nu crede că ar trebui si la 80 de ani așa moare. El de la 30 la 80 de ani tot pe Hristos l-a urmat? Tot creștin a fost?
A murit creștin?

[florin1966]

În prealabil postat de penticostalulmantuit

Să mai dau un exemplu: cineva s-a născut într-o familie creștină, a fost botezat de copil sau la o vârstă matură, dar de la treizeci de ani nu-i mai pasă de Dumnezeu, nici nu mai crede în El, trăiește în tot felul de păcate, nu se pocăiește de ele fiindcă nici nu crede că ar trebui si la 80 de ani așa moare. El de la 30 la 80 de ani tot pe Hristos l-a urmat? Tot creștin a fost?
A murit creștin?

pai ti-ai raspuns singur.de la 30 la 80 renunta la hristos normal moare ca ateu si e judecat ca atare.cei ce parasesc biserica vor fi judecati in ce vor fi gasiti.unde ti-e scriptura ?" in ce vei fi gasit vei fi judecat"vezi bogatul si saracul lazar este sugestiv si da multe raspunsuri la starea in care te gaseste moartea si cum vei fi judecat .ce nu intelegi si e normal, la np nu este teologia mortii pentru ca nu au avut timp sa o experimenteze,daca te judeca dumnezeu doar daca te=ai botezat crestin si ca urmare ti se iarta tot pentru asta .si in acesta situatie iti raspunde scriptura" nu tot cel ce va zice doamne se va mantui ci numai cel ce va face faptele de mantuire"de aceea varsta conteaza si biserica la varsta ei are multa intelepciune si raspunsuri la toate intrebarile vietii pamantesti si dupa...

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de penticostalulmantuit

... DUPĂ ce am devenit creștin ( creștin, în exprimarea...știi tu, NP).

Doar că mereu, când am căzut sau când cad în păcate știu că îl supăr pe Dumnezeu, mă rog să mă ierte, caut să scap, etc.

Deci nu vorbesc despre creștinii mai slabi ( adică noi) care cad în păcate, vor să iasă, nu prea reușesc, se roagă la Dumnezeu sa-i ierte, se spovedesc dar iar mai cad si etc. Ăștia-s creștini, am înțeles.

Ihm...

Dar inainte de a deveni crestin ( in sensul NP)...ce erai pe intelesul nostru?

In legatura cu intelesul dat de voi termenului crestin, mie imi suna cam asa...ca si acum cineva ar sterge cu radiera totul, din greseala, si in graba (fara cap), pentru a rescrie ceva, dar incepand cu aceleasi cuvinte, si avand practic aceleasi indicii, numai ca adaugand si alte intelesuri, sensuri, si simtind totul cu alta intensitate...dar practic totul rescriindu-se pe aceeasi schita.

De asemeni, as zambi la fel daca as auzi pe cineva afirmand ca, pentru faptul ca nu ii placea orga din Biserica Catolica, mirosul lumanarilor din Biserica Ortodoxa, sau vocea preotului care fonfaia...nu se putea considera crestin, dar a inceput sa fie subit, odata convertit la cultul baptist.

Sincer, imi pare o expresie adoptata de adepti...si cam deloc gandita, deci pur si simplu invatata la catehizare, pentru a da impresia noului convertit, ca a facut alegerea cea mai buna, e asemenea sfintilor, poposind dupa lungi rataciri prin desertul paganilor, intre sfinti...iar pana atunci, era un om fara identitate religioasa.

La cum sunt eu, nu as putea accepta sa imi spuna cineva asemenea texte=gogomanii, si dupa cum am mai glumit, l-as intreba pe pastorul respectiv: " Dom'le, da zi-mi si mie ce eram inainte de a va trece pragul, concret...de-a cui, si de care?..insa gasiti va rog alte explicatii daca se poate, si nicidecum " Nu erai deloc crestin cat timp umblai prin lacasuri crestine, dar ai devenit in al meu!"

[AlinB]

În prealabil postat de penticostalulmantuit

Să mai dau un exemplu: cineva s-a născut într-o familie creștină, a fost botezat de copil sau la o vârstă matură, dar de la treizeci de ani nu-i mai pasă de Dumnezeu, nici nu mai crede în El, trăiește în tot felul de păcate, nu se pocăiește de ele fiindcă nici nu crede că ar trebui si la 80 de ani așa moare. El de la 30 la 80 de ani tot pe Hristos l-a urmat? Tot creștin a fost?
A murit creștin?

A murit crestin, dar nu a murit ca un crestin.
Un soldat dezertor tot soldat si tot dezertor ramane pana la moarte.