Nelamuriri

[Daniel777]

În prealabil postat de Higinia

Eu am avut credinta in Dumnezeu si ma rugam mereu dar daca am vazut ca Dumnezeu nu prea imi raspunde la rugaciuni si am incetat sa ma mai rog,adica nu prea mai vad sensul,doar sper ca ma va ajuta si ma amagesc in continuare.Asa mai bine ma obisnuiesc cu realitatea sa nu mai fiu ranita de fiecare data cand realizez ca sperantele mele au fost desarte.Acum nu neg existenta luii Dumnezeu dar am impresia ca pe mine nu vrea sa ma ajute.Si stau si ma intreb de ce,stiu ca ma vede si acum,imi vede suferintele dar de ce le ingaduie?Si cunosc oameni foarte rai la suflet dar care sunt foarte fericiti si stau si ma intreb cum se poate.Pe mine m-a incercat viatza greu,si am reusit sa merg mai departe prin optimism...,insa niciodata nu mi se gaseau solutii problemei,dar ma ridicam prin optimism..sperand ca poate Dumnezeu ma va ajuta.Si de fiecare data cand credeam ca Dumnezeu in sfarsit ma ajuta,mereu lurucurile pe care le consideram venite de la El la scurt timp aveau sa imi provoace lovituri si mai puternice in viatza.Si mai am o nelamurire,daca noi platim aici pe pamant pt pacatele noastre prin necazuri,de ce mai platim si dupa moarte?Sau..daca suntem egali in fata lui de ce unii sunt incercati mai mult si altii mai putin?
Si...eu nu iubesc viatza.Oare ma pedepseste pentru asta?Tare as vrea ca Dumnezeu sa faca sa imi vina sfarsitul cat mai repede.tare as vrea sa ingaduie sa ma ia de pe pamant.. oricat as incerca nu pot iubi viata..ddica ce pot iubi la viatza cand tot ce vad sunt numai divorturi,certuri,oameni cu sange rece,parsivi..si stiti si voi cate si mai cate rele sunt pe lume.Stau si ma gandesc de ce nu e posibil sa fie pace,oamenii sa se iubeasca intre ei...

Sa stii ca este o categorie de oameni ,cu care si eu am avut contact,carora nu le place viata.
Si eu am fost dezamagit de multe ori pentru ca Dumnezeu nu mi-a ascultat cererile,si nu mi-a rezolvat unele din problemele mele.Insa eu cred ca lipsa de rugaciune,de care si eu sunt atins,se datoreaza firii noastre slabe ,fire care a slabit si datorita vremurilor de acum,cand credinta e din ce in ce mai putina.
Nu stiu ce e de facut,multi se pricep sa dea sfaturi,dar ei insisi au aceleasi probleme,mai mici sau mai mari.
Deci nu de sfaturi ai nevoie,cat de impartasirea in comun a durerii si ispitelor prin care treci.

In ce priveste pacea in lume,iarasi rugaciunea nu este in zadar,pentru ca fara rugaciune lumea s-ar fi sfarsit de mult.Dar nu este o pace desavarsita,pentru ca multi oameni continua in rautatea lor.Pacea desavarsita va fi dupa moarte,si acolo nu va mai fi nedreptate.

Insa viata ,pe care tu o negi,este o trecere de aici dincolo.In cer va fi vesnica si mereu linistita,in pace si armonie,dar ca rezultat al eforturilor depuse acum.
Daca vom putea trai cu mintea mai mult la cer decat pe pamant,vom capata o parte din linistea de atunci si acum,si nu vom mai fi tulburati de ceea ce se intampla in jurul nostru.

[Higinia]

În prealabil postat de Daniel777

Sa stii ca este o categorie de oameni ,cu care si eu am avut contact,carora nu le place viata.
Si eu am fost dezamagit de multe ori pentru ca Dumnezeu nu mi-a ascultat cererile,si nu mi-a rezolvat unele din problemele mele.Insa eu cred ca lipsa de rugaciune,de care si eu sunt atins,se datoreaza firii noastre slabe ,fire care a slabit si datorita vremurilor de acum,cand credinta e din ce in ce mai putina.
Nu stiu ce e de facut,multi se pricep sa dea sfaturi,dar ei insisi au aceleasi probleme,mai mici sau mai mari.
Deci nu de sfaturi ai nevoie,cat de impartasirea in comun a durerii si ispitelor prin care treci.

In ce priveste pacea in lume,iarasi rugaciunea nu este in zadar,pentru ca fara rugaciune lumea s-ar fi sfarsit de mult.Dar nu este o pace desavarsita,pentru ca multi oameni continua in rautatea lor.Pacea desavarsita va fi dupa moarte,si acolo nu va mai fi nedreptate.

Insa viata ,pe care tu o negi,este o trecere de aici dincolo.In cer va fi vesnica si mereu linistita,in pace si armonie,dar ca rezultat al eforturilor depuse acum.
Daca vom putea trai cu mintea mai mult la cer decat pe pamant,vom capata o parte din linistea de atunci si acum,si nu vom mai fi tulburati de ceea ce se intampla in jurul nostru.

Cred ca esti persoana care mi-a inteles cel mai bine mesajul pana acum.Si da,practic sa fiu cu mintea mai mult in cer dar uneori unele lucruri ma zdruncina incat "cobor" trista pe pamant imi pierd nadejdea,imi iau doza de pesimism.Dar chiar daca am zis ca nu imi place viatza sa nu va imaginati ca sunt o persoana incruntata si permanent revoltata.Nu,chiar zambesc mai mereu,nu as putea sa vorbesc cu o persoana privid-o cu tristete deoarece i-as transmite si respectivei starea mea si nu asta imi propun.Daca m-ati vedea pe strada ati spune ca sunt o persoana in permanenta fericita,tinand cont si de vestimentatie ori expresia fetzei.Dar sa stiti ca in seara asta am gasit raspunsul la un lucru si anume,aspir foarte tare spre absolut.As vrea sa fie pace,iubire,sa fie totul ca in povesti.Deci trebuie sa imi limitez oarecum gandurile ,pe pamant acest lucru oricum nu va putea fi posibil.Poate mi se va indeplini dorinta dupa moarte,poate...depinde de faptele mele pana atunci.