COPACUL CUNOSTINTEI binelui si raului.

[gabriela8]

În prealabil postat de Dumitru73

Si pentru acest "pacat" un intreg neam omenesc a fost trimis la moarte si la iad.
Ti se pare OK?

Neamul omenesc nu e trimis la moarte si nici in iad!!! Tocmai pentru a nu ajunge in iad a avut loc Jertfa Mantuitorului!
Nu mi se pare ok acuzatia pe care o aduceti Lui Dumnezeu! El Si-a jertfit Fiul pentru mantuirea noastra dar ce vreti fratilor sa intrati in Rai fara a face nimic? Prin Jertfa Domnului Iisus Hristos suntem toti mantuiti obiectiv dar mantuirea subiectiva e dorinta noastra, doar nu vrei sa te ia Hristos in Rai cu forta!!!

[Jane Says]

Uite ceva interesant foarte interesant, ca ziceai tu, Doriana, ca al rau nu poate inspira niciodata pe nimeni la ceva bun. Nu, dar la ceva in aparenta bun, poate linistit :)

Sf. Grogore de Nysa spune că “pomul cunoştinţei binelui şi al răului” poartă aspectul sensibil al
lumii, care poate naşte răul în om când este sesizat prin simţurile lui. Iar simţurile omului ne-ntărite
spiritual, se pot uşor aprinde de frumuseţea sensibilă a lumii (Preot Prof. Dr. Dumitru Stăniloae).
De exenplu: Culoarea argintului pare bună iubitorului de arginţi; dar iubirea de arginţi devine, apoi,
rădăcina tuturor relelor. Răul întotdeauna se îmbracă în florile binelui, pentru că răul nu poate cuceri
pe nimeni prin el însuşi, căci arată urât. Astfel, orice om ispititor, ca să înduplece pe semenul său să
facă răul, caută să îmbrace răul în culorile binelui. După ce omul bun cade la ispitirea de cel rău, să
guste din pom, adică din lucrul rău îmbrăcat în bine, cunoaşte binele dinainte din care a căzut şi răul
în care a ajuns şi apoi începe lupta împotriva omului rău care l-a ispitit.
Şarpele (deavolul) este cel care a ispitit pe primii oameni să guste

[Doriana]

În prealabil postat de Jane Says

Uite ceva interesant foarte interesant, ca ziceai tu, Doriana, ca al rau nu poate inspira niciodata pe nimeni la ceva bun. Nu, dar la ceva in aparenta bun, poate linistit :)

Ai dreptate. De aceea trebuie sa avem ochii larg deschisi.

[mihailt]

Sfantul Ioan Damaschinul zice la Dogmatica:
"In mijlocul lui a sădit Dumnezeu pomul vieţii si pomul cunoştinţei. Pomul cunoştinţei a fost o încercare, o ispitire si un exerciţiu al ascultării şi neascultării omului. Pentru aceea pomul cunoştinţei a fost numit pomul cunoştinţei binelui şi răului şi a fost numit astfel pentru că a dat celor care se împărtăşesc din el puterea de a cunoaşte propria lor fire. Acesta era un lucru bun pentru cei desăvârsiţi; dar pentru cei mai puţin desăvârşiţi şi pentru cei care sunt mai lacomi în poftă era un lucru rău, după cum este rea hrana tare pentru cei fragezi şi care au nevoie încă de lapte. Căci Dumnezeu, care ne-a creat, nu voia ca noi să ne îngrijim, să ne tulburăm cu privire la multe lucruri, nici să ne neliniştim şi să ne îngrijim mai dinainte de viaţa noastră."