Dictionar vicleano-roman

În prealabil postat de maria-luisa

dar tu cum il cinstesti pe hristos? Bestemand?

evreico ! Tu stii ca moise si ilie s-au inchinat lui hristos pe muntele taborului ! Iar voi ati ramas cei mai prosti dintre evrei ! Desi recunosc ca mai ales pentru voi venise mantuitorul ! Voi l-ati omorat ! Si-l omorati iar si iar ! Noi il cinstim cu tot sufletul ! Este fiul lui dumnezeu pe care il huliti voi si dumnezeu adevarat !

[maria-luisa]

În prealabil postat de Florin Liviu

evreico ! Tu stii ca moise si ilie s-au inchinat lui hristos pe muntele taborului ! Iar voi ati ramas cei mai prosti dintre evrei ! Desi recunosc ca mai ales pentru voi venise mantuitorul ! Voi l-ati omorat ! Si-l omorati iar si iar ! Noi il cinstim cu tot sufletul ! Este fiul lui dumnezeu pe care il huliti voi si dumnezeu adevarat !

Dragul meu, cand vrei sa cinstesti pe cineva, scrii cu litere mari.

[maria-luisa]

Ecleziastul
Capitolul 4

1. M-am uitat apoi la toate asupririle care se fac sub soare; şi iată că cei apăsaţi varsă lacrimi, şi nu este nimeni să-i mângâie! Ei sunt pradă silniciei asupritorilor lor, şi n-are cine să-i mângâie!

2. Şi am găsit că morţii, care au murit mai înainte, sunt mai fericiţi decât cei vii, care sunt încă în viaţă.

3. Dar mai fericit decât amândoi am găsit pe cel ce nu s-a născut încă, fiindcă n-a văzut toate relele care se petrec sub soare.

4. Am mai văzut că orice muncă şi orice iscusinţă la lucru îşi are temeiul numai în pizma unuia asupra altuia. Şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vânt.

5. Nebunul îşi încrucişează mâinile, şi îşi mănâncă însăşi carnea lui.

6. Mai bine o mână plină de odihnă, decât amândoi pumnii plini de trudă şi goană după vânt.

7. Am mai văzut o altă deşertăciune sub soare.

8. Un om este singur singurel, n-are nici fiu, nici frate, şi totuşi munca lui n-are sfârşit, ochii nu i se satură niciodată de bogăţii, şi nu se gândeşte: „Pentru cine muncesc eu, şi-mi lipsesc sufletul de plăceri?” Şi aceasta este o deşertăciune şi un lucru rău.

9. Mai bine doi decât unul, căci iau o plată cu atât mai bună pentru munca lor.

10. Căci, dacă se întâmplă să cadă, se ridică unul pe altul; dar vai de cine este singur, şi cade, fără să aibă pe altul care să-l ridice!

11. Tot aşa, dacă se culcă doi împreună, se încălzesc unul pe altul, dar cum are să se încălzească dacă e singur?

12. Şi dacă se scoală cineva asupra unuia, doi pot să-i stea împotrivă; şi funia împletită în trei nu se rupe uşor.

13. Mai bine un copil sărac şi înţelept decât un împărat bătrân şi fără minte, care nu înţelege că trebuie să se lase îndrumat;

14. căci el poate să iasă din temniţă ca să domnească, măcar că poate chiar să se fi născut sărac în împărăţia celui din urmă.

15. Am văzut pe toţi cei vii, care umblă sub soare, înconjurând pe copilul, care avea să urmeze după împărat şi să domnească în locul lui.

16. Fără sfârşit era tot poporul, în fruntea căruia mergea el. Şi totuşi, cei ce vor veni după el nu se vor bucura de el. Căci şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vânt.

În prealabil postat de maria-luisa

dragul meu, cand vrei sa cinstesti pe cineva, scrii cu litere mari.

tara arde si baba se piaptana...

[maria-luisa]

În prealabil postat de Florin Liviu

tara arde si baba se piaptana...

Ecleziastul
Capitolul 5

1. Păzeşte-ţi piciorul, când intri în Casa lui Dumnezeu, şi apropie-te mai bine să asculţi, decât să aduci jertfa nebunilor; căci ei nu ştiu că fac rău cu aceasta.

2. Nu te grăbi să deschizi gura, şi să nu-ţi rostească inima cuvinte pripite înaintea lui Dumnezeu; căci Dumnezeu este în cer, şi tu pe pământ, de aceea să nu spui vorbe multe.

3. Căci, dacă visurile se nasc din mulţimea grijilor, prostia nebunului se cunoaşte din mulţimea cuvintelor.

4. Dacă ai făcut o juruinţă lui Dumnezeu, nu zăbovi s-o împlineşti, căci Lui nu-I plac cei fără minte; de aceea împlineşte juruinţa, pe care ai făcut-o.

5. Mai bine să nu faci nici o juruinţă, decât să faci o juruinţă şi să n-o împlineşti.

6. Nu lăsa gura să te bage în păcat, şi nu zice înaintea trimisului lui Dumnezeu: „M-am pripit.” Pentru ce să Se mânie Dumnezeu din pricina cuvintelor tale, şi să nimicească lucrarea mâinilor tale?

7. Căci, dacă este deşertăciune în mulţimea visurilor, nu mai puţin este şi în mulţimea vorbelor; de aceea, teme-te de Dumnezeu.

8. Când vezi în ţară pe cel sărac năpăstuit şi jefuit în numele dreptului şi dreptăţii, să nu te miri de lucrul acesta! Căci peste cel mare veghează altul mai mare, şi peste ei toţi Cel Prea Înalt.

9. Dar un folos pentru ţară în toate privinţele, este un împărat preţuit în ţară.

10. Cine iubeşte argintul, nu se satură niciodată de argint, şi cine iubeşte bogăţia multă, nu trage folos din ea. Şi aceasta este o deşertăciune!

11. Când se înmulţesc bunătăţile, se înmulţesc şi cei ce le papă: şi ce folos mai are din ele stăpânul lor decât că le vede cu ochii?

12. Dulce este somnul lucrătorului, fie că a mâncat mult, fie că a mâncat puţin; dar pe cel bogat nu-l lasă îmbuibarea să doarmă.

13. Este un mare rău, pe care l-am văzut sub soare: avuţii păstrate spre nefericirea stăpânului lor.

14. Dacă se pierd aceste bogăţii prin vreo întâmplare nenorocită, şi el are un fiu, fiului nu-i rămâne nimic în mâini.

15. Cum a ieşit de gol din pântecele mamei sale, din care a venit, aşa se întoarce, şi nu poate să ia nimic în mână din toată osteneala lui.

16. Şi acesta este un mare rău, anume că se duce cum venise; şi ce folos are el că s-a trudit în vânt?

17. Ba încă, toată viaţa lui a mai trebuit să mănânce cu necaz, şi a avut multă durere, grijă şi supărare.

18. Iată ce am văzut: este bine şi frumos ca omul să mănânce şi să bea, şi să trăiască bine în mijlocul muncii lui, cu care se trudeşte sub soare, în toate zilele vieţii lui, pe care i le-a dat Dumnezeu; căci aceasta este partea lui.

19. Dar dacă a dat Dumnezeu cuiva avere şi bogăţii, şi i-a îngăduit să mănânce din ele, să-şi ia partea lui din ele, şi să se bucure în mijlocul muncii lui, acesta este un dar de la Dumnezeu.

20. Căci nu se mai gândeşte mult la scurtimea zilelor vieţii lui, de vreme ce Dumnezeu îi umple inima de bucurie.

[Doriana]

"Chiar şi nebunul, când tace, trece drept înţelept" Pilde 17:28

[Grabriella]

http://savatie.wordpress.com/2009/01.../#comment-3535

Am toata stima pentru evreii ca Nicolae Steinhardt, de o frumusete si profunzime incredibila,care au trait miracolul convertirii la crestinism si care ne-au lasat marturii cu totul speciale.

Nu e de mirare ca nici dumnezeu nu a reusit sa conduca acesti oameni cu inimile de piatra si vicleni. Faceti ce vreti evreilor ! Dar cu adevarat nu aveti nici o lege prea sigura ! Le schimbati dupa cum va este placul ! Nu mai ma cautati ! "sa nu va numarati cu smintitorii acestei lumi !"- iisus hristos

[maria-luisa]

În prealabil postat de Florin Liviu

Nu e de mirare ca nici dumnezeu nu a reusit sa conduca acesti oameni cu inimile de piatra si vicleni. Faceti ce vreti evreilor ! Dar cu adevarat nu aveti nici o lege prea sigura ! Le schimbati dupa cum va este placul ! Nu mai ma cautati ! "sa nu va numarati cu smintitorii acestei lumi !"- iisus hristos

Ecleziastul
Capitolul 11

1. Aruncă-ţi pâinea pe ape, şi după multă vreme o vei găsi iarăşi!

2. Împarte-o în şapte şi chiar în opt, căci nu ştii ce nenorocire poate da peste pământ.

3. Când se umplu norii de ploaie, o varsă pe pământ. Ori încotro ar cădea copacul, fie spre miazăzi, fie spre miazănoapte, în locul unde cade, acolo rămâne.

4. Cine se uită după vânt, nu va semăna, şi cine se uită după nori, nu va secera.

5. Cum nu ştii care este calea vântului, nici cum se fac oasele în pântecele femeii însărcinate, tot aşa nu cunoşti nici lucrarea lui Dumnezeu, care le face pe toate.

6. Dimineaţa, seamănă-ţi sămânţa, şi până seara nu lăsa mâna să ţi se odihnească, fiindcă nu ştii ce va izbuti, aceasta sau aceea, sau dacă amândouă sunt deopotrivă de bune.

7. Dulce este lumina şi o plăcere pentru ochi să vadă soarele.

8. Deci, dacă un om trăieşte mulţi ani, să se bucure, în toţi anii aceştia, şi să se gândească ce multe vor fi zilele de întuneric. Tot ce va veni este deşertăciune.

9. Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cât eşti tânăr, umblă pe căile alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi; dar să ştii că pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecată.

10. Goneşte orice necaz din inima ta, şi depărtează răul din trupul tău; căci tinereţea şi zorile vieţii sunt trecătoare.

În prealabil postat de maria-luisa

ecleziastul
capitolul 11

1. Aruncă-ţi pâinea pe ape, şi după multă vreme o vei găsi iarăşi!

2. împarte-o în şapte şi chiar în opt, căci nu ştii ce nenorocire poate da peste pământ.

3. Când se umplu norii de ploaie, o varsă pe pământ. Ori încotro ar cădea copacul, fie spre miazăzi, fie spre miazănoapte, în locul unde cade, acolo rămâne.

4. Cine se uită după vânt, nu va semăna, şi cine se uită după nori, nu va secera.

5. Cum nu ştii care este calea vântului, nici cum se fac oasele în pântecele femeii însărcinate, tot aşa nu cunoşti nici lucrarea lui dumnezeu, care le face pe toate.

6. Dimineaţa, seamănă-ţi sămânţa, şi până seara nu lăsa mâna să ţi se odihnească, fiindcă nu ştii ce va izbuti, aceasta sau aceea, sau dacă amândouă sunt deopotrivă de bune.

7. Dulce este lumina şi o plăcere pentru ochi să vadă soarele.

8. Deci, dacă un om trăieşte mulţi ani, să se bucure, în toţi anii aceştia, şi să se gândească ce multe vor fi zilele de întuneric. Tot ce va veni este deşertăciune.

9. Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cât eşti tânăr, umblă pe căile alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi; dar să ştii că pentru toate acestea te va chema dumnezeu la judecată.

10. Goneşte orice necaz din inima ta, şi depărtează răul din trupul tău; căci tinereţea şi zorile vieţii sunt trecătoare.

romaneste : Mai dute dracule de la mine ! Tu esti d-ala arhicon ! Care vorbesti din scripturi ! Sa nu fie la noi ! Sau dracoaica ce-oi fi mneata !