Femeia in Biserica ortodoxa (merita ea mai mult?)

[Jane Says]

În prealabil postat de ory

Din cate stiu eu, daca ai fost preot in manastire si pleci de-acolo pentru insuratoare, in lume mai poti gasi cumva, in functie de duhovnic, un preot care sa te cunune, chiar care sa te si Impartaseasca dupa un timp ( incalcand canoanele care nu fac nici un fel de concesie in acest sens )...dar, care sa te faca iarasi preot in acest stadiu NU AM AUZIT ! si nici nu cred ca este posibil. Stiam ca odata aleasa calea casatoriei, semnezi o hartie irevocabila precum ca nu mai ai NICIODATA pretentia sau tendinta de-a te face preot, fie Ieromonah sau preot de mir....decat, poate ieromonah in cazul in care-ti parasesti familia si cu pocainta te intorci la manastire, si tot cu pocainta faci un anumit canon, iar dupa vre-o zece ani poti reveni la statutul de Ieromonah ( doar in cazuri deosebite ). Oricum, o aberatie, presupusa pocainta lasand in urma o familie indurerata, nu reprezinta decat o lasitate si o dovada de imoralitate si iresponsabilitate.
Deci, ceea ce spui tu pare incredibil, dar poate fi posibil...oricum, canoanele chiar se interpreteaza si se selecteaza in realitate, asa cum a fost interpretata si viata atunci cand au fost realizate, o viata care nu se mai conformeaza perioadei contemporane. Dar, daca vrem sa ne mintim, ne mintim si gata !, si mergem inainte cu fruntea sus de " crestini " .

Yoy tu Ory tu, ce indignata esti.
Daca nu esti barbat si nu te-ai calugarit si nici nu poti sa-ti imaginezi in vecii vecilor ce inseamna lucrul asta, lasa-i sa judece respectiva chestiune pe cei care i-a randuit Dumnzeu.
Sau iti place de vreun calugaras? Ca altfel nu-mi explic asa eruptie vulcanica pentru ceva ce nu te priveste si nici nu te poate privi vreodata pe tine sau pe vreo oricare alta femeie de pe fata pamantului. Si n-ai grija ca nu se tunde nimeni in monahism de azi pe maine, toti care fac pasul acesta stiu ce ii asteapta in caz ca. Nu afla abia dupa ce au comis-o. Vorba aia , de-ar sti omul ce-a pati, dinainte s-ar pazi.
Si parca topicul era pentru mirence, nici o treaba cu calugaria barbatilor whatsoever. :) Ever. Ever. N-avem noi device de priceput care-i treaba cu ei, noi ne stim numai de cuib, SI IN LOC SA NE CUTREMURAM CA AM FOST IN STARE SA LUAM CE ERA ROB FAGADUIT DE BUNAVOIE LUI DUMNEZEU, NOI FACEM TEORIA CHIBRITULUI PE FORUM CA NU MAI POATE FI PE URMA PREOT. (in cazul teoretic in care ne maritam cu un calugar!!!)

Mare-i gradina.

Crezi ca te-ar tine sa fii nevasta unui fost calugar? Ca eu cred ca as prefera sa se despice pamantul sub mine inainte de-a ajunge in stadiul ala al caderii, si-a mea, si-a lui.

Uite de-aia-i bine sa ne ocupam noi cu casa si bucataria si tzancii, ca imediat ce iesim din teritoriul cunoscut, dam in gropi de-astea.

[sophia]

@o_tzranca - nici eu. Dar ce e cu asta? Vorbeam despre altceva...

@Jane - las-o pe Ory in pace. Nu stim noi prin ce a trecut ea. Am inteles ca a fost in manastire. Mai multe sa spuna ea.

[o_tzaranca]

În prealabil postat de sophia

@o_tzranca - nici eu. Dar ce e cu asta? Vorbeam despre altceva...

despre revista bisericii..nu despre asta vorbim ?

[ory]

Deci, Jane ," ai prefera sa se despice pamantul in doua...".
Eu nu as prefera nici pe departe, acest lucru, ci l-as iubi si l-as respecta pe acel fost calugar ca pe un barbat si om si sot normal, fiindca ar fi doar un barbat si un om si un sot normal, din punctul meu de vedere.
Pentru mine, pamantul trebuie sa se despice in fata atator rautati care, chiar au puterea de a-l cutremura, prin intensitate, mai ales rautatile inaintea copiilor, pentru mine pamantul ar trebui sa se despice in fata ipocriziei, mai ales cand aceasta se hraneste cu principii religioase si-L invoca pe Dumnezeu in minciuna si prefacatorie.
Dar, un calugar, pentru mine nu este decat un om , simplu, normal si apt pentru luarea propriilor decizii cu responsabilitate.
Iar, daca tot nu ati inteles opinia mea despre calugarie...atunci, nu ma deranjeaza daca ma ignorati, asa in inconstienta mea.
Uite-asa ajungem sa ne ingrozim de viata fireasca a unui biet om ( calugar ), si sa nu ne ingrozim de rautatea proprie si de cea din jur, de chinul real, fizic si psihic, a atator fiinte nevinovate, de adevaratele pacate pamantene, de materialismul care ne-a orbit si dezumanizat...Asta este credinta traditionala ( care nu tine cont de adevaratele probleme ale omului si societatii, probleme legate de principii, de moralitate si nepasare ), nu este nimeni vinovat, asa am invatat-o, singura vina ne este faptul ca ne-am neglijat propria minte si propriul rationament pe care ni le-a daruit Dumnezeu cu atata generozitate.

[Jane Says]

Nu ory, eu ma refeream asa: sa se indragosteasca acel calugar de tine si cu tine sa faca amor. Crezi ca ti-ar placea ? Crezi ca nu te-ar apasa pe creieri sa stii ca i-ai fost ispita? Sau crezi ca ingerul lui pazitor l-a indemnat sa te iubeasca?

Eu dac-as sti ca are unul sentimente de genul acesta pentru mine, sper din tot sufletul ca as fugi mancand pamantul inainte sa se intample mai rau.
Ca "firescul" asta nu se intampla de unul singur, sunt doi. Si macar unul ar trebui sa aiba discernamant sa zica, ho, ce facem aici de fapt? N-ai depus tu niste juraminte? Nu te imping eu oare prin prezenta mea sa ma poftesti si sa iti faci pacate? Nu mai bine dispar din viata ta?

[ory]

În prealabil postat de Jane Says

Nu ory, eu ma refeream asa: sa se indragosteasca acel calugar de tine si cu tine sa faca amor. Crezi ca ti-ar placea ? Crezi ca nu te-ar apasa pe creieri sa stii ca i-ai fost ispita? Sau crezi ca ingerul lui pazitor l-a indemnat sa te iubeasca?

Eu dac-as sti ca are unul sentimente de genul acesta pentru mine, sper din tot sufletul ca as fugi mancand pamantul inainte sa se intample mai rau.
Ca "firescul" asta nu se intampla de unul singur, sunt doi. Si macar unul ar trebui sa aiba discernamant sa zica, ho, ce facem aici de fapt? N-ai depus tu niste juraminte? Nu te imping eu oare prin prezenta mea sa ma poftesti si sa iti faci pacate? Nu mai bine dispar din viata ta?

Am inteles prea bine la ce te-ai referit, dar se pare ca tu nu intelegi la ce ma refer eu...asa ca, nu are rost sa mai conversam. Fii fericit ca ti-ai dori sa se despice pamantul sub tine intr-o astfel de situati...eu nu mi-as dori, nicicum, asa ceva. Ti-am spus clar, nu m-as ingrozi deloc, nu mi-as face absolut nici un gand de ispita, ranirea ingerului si alte bazaconii inventate, ci m-as bucura de sentiment, poate l-as iubi si respecta si i-as multumi lui Dumnezeu, mergand mai departe cu constiinciozitate . NICAIERI nu spune Dumnezeu ca este pacat sa faci acest lucru.
Din punctul meu de vedere, dupa felul cum ai exemplificat aceasta potentiala situatie, gandesti prea limitat.
Deci, mai bine hai sa vorbim despre fizica sau matematica...macar in aceste domenii nu este loc de interpretari.

[gabriela8]

Si cum ramane cu voturile depuse la calugarie?! Chiar daca pleaca din manastire ele raman inaintea lui Dumnezeu...

[Fani71]

În prealabil postat de gabriela8

Si cum ramane cu voturile depuse la calugarie?! Chiar daca pleaca din manastire ele raman inaintea lui Dumnezeu...

Das daca doi oameni se casatoresc ei isi promit fidelitate in fata lui Dumnezeu si este chiar considerata o sfanta taina. Si totusi Biserica accepta ca omul poate gresi si nu opreste pe viata de la impartasanie pe cineva care a divortat, ba accepta si a doua si a treia casatorie chiar dupa divort.
In schimb daca un calugar paraseste manastirea si se casatoreste nu.
Cam asta vrea sa zica Ory, cred.

[ory]

În prealabil postat de gabriela8

Si cum ramane cu voturile depuse la calugarie?! Chiar daca pleaca din manastire ele raman inaintea lui Dumnezeu...

Deci, voturile, respectiv statutul monahal reprezinta o ierurgie, in timp ce casatoria reprezinta o taina.
Asadar, biserica a admis in timp recasatoria, chiar si a preotului, desi aceasta implica mult mai multa responsabilitate fata de oameni, aspecte morale...dar calugaria a ramas absolut ireversibila, din punct de vedere crestinesc. Nu-i corect, si , oricum, nu stiu cum sa numesc aceasta situatie, este NO COMMENT !
Legam si dezlegam dupa bunul plac, invocam sau renegam scrierile Sfintilor Parinti, prin fapte, dupa bunul plac...dar ne dam mari induhovniciti.
Si la casatorie spune preotul ; " Ceea ce Dumnezeu leaga, omul sa nu dezlege "...si, totusi se dezleaga, dintr-un motiv sau altul, dar in manastire nu exista concesie in acest sens. De ce ! Fiindca totul se mizeaza pe nunta imaginara in care partea cealalta nu aproba si nu dezaproba nimic, nu cere raspundere pentru faptele care nu coincid statutului respectiv, spre fidelitate si alte trasaturi morale, respectuoase si mature pe care trebuie sa le intruneasca o relatie fizica reala.
Oamenii fac ce vor, invart lucrurile cum vor si se complac in aceasta perfiditate, invocand tot felul de pretexte, mai mult sau mai putin crestinesti.
Si, oricum, am mai spus, unde spune Dumnezeu ca este pacat sa pleci din manastire, cu atat mai mult, pacat foarte mare ? De fapt, unde aminteste Dumnezeu despre manastire si viata in acest fel ? NICAIERI !
Asa ca, hai sa fim pur si simplu cinstiti, sa iubim, sa respectam, sa daruim cat putem si sa nu ne mai agatam de greseli inventate de-a lungul timpului, omitandu-le si ignorandu-le pe cele reale.
Daca un calugar pleaca din manastire, este absolut treaba lui si a Lui Dumnezeu, plus ca Dumnezeu nu gandeste atat de limitat ca oamenii, El cunoaste inima omului, motivele determinate de exterior si interior, tot...absolut tot .

[gabriela8]

Eu cred ca e ireversibil asa cum spui pentru ca a fost o promisiune facuta lui Dumnezeu. Nici casatoria nu se desface decat in fata oamenilor! Chiar daca este ierurgie, fagaduinta data lui Dumnezeu trebuie implinita!
Una este sa fii frate in manastire si sa pleci, alta e sa fii tuns in monahism. Calugaria este inceputul unei noi vieti, din momentul calugariei ti se schimba numele si toate pacatele ti se iarta deci se incepe o viata noua... cel putin asa stiu eu.