slabesc in credinta

[Higinia]

1)Pe mine religia a inceput sa ma innebuneasca.Am incercat sa citesc biblia si mie personal mi se parea ca si cum ar fi ceva fictiv.Am citit cateva capitole si pe masura ce citeam credinta mea nu sporeaa ci dadea inapoi.Imi puneam tot felul de intrebari,ca de exemplu daca Dumnezeu este cel ce nu greseste niciodata de ce i-a parut rau ca a creat omul atunci cand a fost potopul lui Noe?Adica..Dumnezeu considera ca a gresit cand a creat omul?sau cum vine asta?Si vazand ca pe masura ce citesc incep sa nu mai cred,mi-a fost greu si am hotarat sa fac o pauza...Mama m-a crescut astfel incat sa cred in Dumnezeu si practic duceam o lupta cu mine,intre dorinta de a crede si lipsa argumentelor solide pentru care sa cred.

2)Ce parere aveti despre legea atractiei universale?(teorie cum ca noi suntem creatorii propriului nostru univers prin ceea ce gandim)
Eu am observat ca mereu ceea ce gandeam devenea realitate,indiferent daca gandurile erau bune sau rele si imi puteam inbunatati viatza doar fiind pozitiva,fara sa conteze daca faceam pacate sau nu,iar faptul acesta iar mi-a slabit credinta deoarece de fiecare data cand alergam la Dumnezeu si incercam sa fiu cat mai placuta lui...nu faceam decat sa fiu obsedata sa nu fiu supusa greselii,sa nu fac pacate,sa nu Il supar si sa ma pedepseasca,iar astfel picam in depresie deoarece deveneam obsedata.Rezultatul care credetzi ca era?Nimic nu se inbunatatea in viatza mea,asteptam in zadar la o minune si incepeam sa innebunesc..
Adica sa ma fac mai inteleasa,o sa analizez o situatie reala.
Eu m-am pregatit foarte slab la scoala intr-o zi,iar colega mea s-a pregatiti foarte intens.Ea statea mereu cu frica ca o sa ia nota mica,desi stia mai multe ca mine..iar eu eram nepasatoare si imi ziceam ca oricum va fi usor si voi lua nota maxima.Cand ne-a evaluat profesorul,mie mi-au picat exact intrebarile pe care le stiam(se poate numi noroc),iar colegei mele putinele intrebari pe care nu le stia...si desi ea se pregatise mai intens(ghinion),eu am obtinut nota maxima iar ea s luat o nota mai mica.Cum comentati?

[Rodica50]

Citeste Noul Testament, mergi la Biserica, roaga Preotul sa-ti recomande carti ziditoare de suflet! Nu forta, apropie-te cu blandete de Dumnezeu, urmeaza binele cu orice pret, fii iertatoare si ai incredere in Dumnezeu.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Higinia

1)Pe mine religia a inceput sa ma innebuneasca.Am incercat sa citesc biblia si mie personal mi se parea ca si cum ar fi ceva fictiv.Am citit cateva capitole si pe masura ce citeam credinta mea nu sporeaa ci dadea inapoi.Imi puneam tot felul de intrebari,ca de exemplu daca Dumnezeu este cel ce nu greseste niciodata de ce i-a parut rau ca a creat omul atunci cand a fost potopul lui Noe?Adica..Dumnezeu considera ca a gresit cand a creat omul?sau cum vine asta?Si vazand ca pe masura ce citesc incep sa nu mai cred,mi-a fost greu si am hotarat sa fac o pauza...Mama m-a crescut astfel incat sa cred in Dumnezeu si practic duceam o lupta cu mine,intre dorinta de a crede si lipsa argumentelor solide pentru care sa cred.

Încercaţi să citiţi Biblia având un îndrumător. În lipsa unui îndrumător în carne şi oase, bazaţi-vă pe comentariile biblice aprobate de Biserică. Un îndrumător în carne şi oase găsiţi în fiecare duminică, la biserica din cartier. Într-o anumită parte a slujbei, numită "predică", el comentează câte un pasaj biblic. Altfel, lectura Bibliei poate dăuna credinţei. Multă vreme Biserica Catolică a fost rezervată în a sfătui credincioşii să citească singuri Biblia. Dar, sub presiunea protestanţilor care făceau acest lucru, Biserica a cedat şi au apărut ediţii în limbi vernaculare, accesibile în mod direct oamenilor. Numai unora le-a fost spre folos.

Este important, aş spune chiar esenţial, să practicaţi viaţa de credinţă. Asta înseamnă nu numai rugăciune, viaţă virtuoasă şi mers la biserică, ci mai ales dobândirea harurilor lucrătoare şi sfinţitoare, care vă vor întări credinţa şi vă vor ajuta să nu cădeţi. Anafura, agheasma, purtarea unei cruciuliţe binecuvântate sunt ajutoare preţioase. Dar mai important decât orice este Sf Împărtăşanie. Nimeni, decât Dumnezeu, nu ştie mai bine ceea ce a vrut să spună în cartea pe care El a scris-o. Deci, primiţi-l pe Dumnezeu în mod fizic şi fiţi una cu El: nu veţi mai citi atunci Biblia singură, ci El vă va lua de mânuţă şi vă va lumina. Înterebaţi un preot sau un laic cu mai multă experienţă despre ce trebuie făcut pentru a-L primi pe Dumnezeu în stare de curăţie.

2)Ce parere aveti despre legea atractiei universale?(teorie cum ca noi suntem creatorii propriului nostru univers prin ceea ce gandim)

Asta nu este Legea Atracţiei Universale. Această lege i se datorează marelui fizician Newton, care a fost nu numai un geniu al fizicii, ci un foarte mare teolog şi foarte fervent credincios (chiar dacă nu întru totul ortodox). Ideea că noi am crea universul propriu prin gânduri este de extracţie New Age, un curent care pentru mulţi a însemnat un dezastru spiritual.

[heaven]

În prealabil postat de Higinia

1)Pe mine religia a inceput sa ma innebuneasca.Am incercat sa citesc biblia si mie personal mi se parea ca si cum ar fi ceva fictiv.Am citit cateva capitole si pe masura ce citeam credinta mea nu sporeaa ci dadea inapoi.Imi puneam tot felul de intrebari,ca de exemplu daca Dumnezeu este cel ce nu greseste niciodata de ce i-a parut rau ca a creat omul atunci cand a fost potopul lui Noe?Adica..Dumnezeu considera ca a gresit cand a creat omul?sau cum vine asta?Si vazand ca pe masura ce citesc incep sa nu mai cred,mi-a fost greu si am hotarat sa fac o pauza...Mama m-a crescut astfel incat sa cred in Dumnezeu si practic duceam o lupta cu mine,intre dorinta de a crede si lipsa argumentelor solide pentru care sa cred.

2)Ce parere aveti despre legea atractiei universale?(teorie cum ca noi suntem creatorii propriului nostru univers prin ceea ce gandim)
Eu am observat ca mereu ceea ce gandeam devenea realitate,indiferent daca gandurile erau bune sau rele si imi puteam inbunatati viatza doar fiind pozitiva,fara sa conteze daca faceam pacate sau nu,iar faptul acesta iar mi-a slabit credinta deoarece de fiecare data cand alergam la Dumnezeu si incercam sa fiu cat mai placuta lui...nu faceam decat sa fiu obsedata sa nu fiu supusa greselii,sa nu fac pacate,sa nu Il supar si sa ma pedepseasca,iar astfel picam in depresie deoarece deveneam obsedata.Rezultatul care credetzi ca era?Nimic nu se inbunatatea in viatza mea,asteptam in zadar la o minune si incepeam sa innebunesc..
Adica sa ma fac mai inteleasa,o sa analizez o situatie reala.
Eu m-am pregatit foarte slab la scoala intr-o zi,iar colega mea s-a pregatiti foarte intens.Ea statea mereu cu frica ca o sa ia nota mica,desi stia mai multe ca mine..iar eu eram nepasatoare si imi ziceam ca oricum va fi usor si voi lua nota maxima.Cand ne-a evaluat profesorul,mie mi-au picat exact intrebarile pe care le stiam(se poate numi noroc),iar colegei mele putinele intrebari pe care nu le stia...si desi ea se pregatise mai intens(ghinion),eu am obtinut nota maxima iar ea s luat o nota mai mica.Cum comentati?

1.Parerea mea este sa Il cauti pe Dumnezeu cu sufletul.Cu cat vei rationa mai mult si vei incerca sa iti explici lucruri pe care mintea si stiinta umana sunt insuficiente pentru a le explica,cu atat te vei departa si vei considera ca nu mai gasesti sensul credintei.

2.Legea atractiei universale este o realitate pe care o poate testa fiecare.
Sufletul este energie,gandurile emise,sentimentele la fel.Tot ce ne inconjoara este energie care se afla in continua miscare.
Cu cat vei rezona pe frecvente mai inalte-cu atat vei atrage in viata ta evenimente pe masura.
Fa niste experimente cu tine insati si vezi cum este o zi in care te-ai rugat si cum este una in care te-ai lasat prada gandurilor de frecvente joasa:mandrie,invidie,gelozie etc.
Deasemenea,revenind la legea atractiei,intr-adevar vei atrage in viata ta ceea ce gandesti,simti si mai ales esti,dar trebuie sa intelegi ca exista limite clare,iar doleantele tale trebuie sa fie in acord cu voia divina si sa nu incalce liberul arbitru sau sa dauneze unei alte persoane sau tie insati.In caz contrar,chiar daca vei obtine ce ai dorit,pretul va fi pe masura.
Nu degeaba Sfantul Francisc de Assisi se ruga:
"Da-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba, Curajul de a schimba ceea ce imi sta in putinta si Intelepciunea de a face diferenta intre ele!”

[LapetiteMoc]

Draga mea,

Am inceput sa citesc Biblia singura, fara sa spun nimanui. Impulsul care m-a indemnat spre acest gest a fost unul cat se poate de solid la varsta aceea. Eram contrariata de tot ce vedeam in jurul meu, de nechibzuinta si lipsa de cuvant a oamenilor. Fortata fiind de destin sa ma educ singura, luam de la fiecare ce gandeam eu ca este bun si pentru mine. Dar eram bezmetica si in mintea mea se clatina orice idee pe care incepusem sa ma sprijin.

Am inceput sa citesc pornind de la premisa clara ca Dumnzeu este Iubire, este Adevar, este Educatorul pe care il cautam. Citeam, citeam, citeam scolareste - am inceput cu Geneza si asa am urmat carte dupa carte, in fiecare seara. Aveam mii de intrebari in cap, dar acolo unde nu pricepeam imi spuneam ca putina mea pricepere ma impiedica sa inteleg. Am continuat ca un catar sa citesc, cu incapatanare si in acelasi timp cu o bucurie imensa. Abia asteptam sa termin treburile zilei ca sa ma regasesc singura cu cartea mea draga. Am plans la cartea lui Iov, la Estera si inca la multe altele si am inteles ca unde este credinta, muntii fac plecaciune si se dau deoparte. Am ajuns in fine la Noul Testament care a fost o revelatie - am inteles ca Vechiul Testament este litera Legii, iar Noul Testament este spiritul ei.

Sapte luni din viata - cele mai productive, cele mai de folos! Cand am inceput sa citesc credeam ca eu sunt singura de pe planeta care inca nu a facut ce trebuia, ma simteam atat de ticaloasa in sinea mea. Dupa ce am citit, sentimentul nu m-a parasit, dar din alt motiv: vroiam sa-i determin si pe altii sa invete cum sa fie fericiti si plonjam singura in cele mai penibile discutii. Simteam ca tonul care conducea discutia este departe de cel biblic. Apoi am invatat sa tac si continui si astazi... (cu mici scapari ).

Doamne ajuta!

[adrian010155]

1. Depinde cu ce traire interioara intima citesti Biblia. Daca iti doresti cu toata puterea ta sa afli Adevarul citind Biblia, Il vei afla. Trebuie multa rabdare, pentru ca raspunsurile vin pe parcursul lecturii. Toate mesajele din Biblie sunt legate intre ele si au un singur scop - darul suprem - VIATA intru Hristos. Te sfatuiesc si eu sa afli cuvant de buna invatatura de la un preot pentru a intelege asa cum trebuie textele sfinte. Tare frumos te-a invatat mama ta. Intoarce-te la invatatura aceea si de acolo sa pornesti din nou la drum in citirea Bibliei.
2. Legea atractiei universale, dupa cum a definit-o Newton, se refera la cu totul altceva decat la conotatiile pe care i le-ai atribuit. In contextul sugerat de tine, pornesti de la o premisa falsa, deoarece propriile ganduri de fapt nu sunt propriile ganduri ci ganduri care vin la tine si pe care le accepti. Sa nu-ti imaginezi vreodata ca poti intreprinde ceva sau realiza ceva fara voia sau ingaduinta lui Dumnezeu. Este folositor sa stii ca nimeni nu are vreo putere. Puterea este numai la Dumnezeu. Cel care crede ca are el o putere anume, fie si numai aceea de a respira, se inseala si se departeaza de la Dumnezeu.

[sophia]

Si eu patesc asta. Mi-este f.greu.
Exista in fata mea o prapastie intre Dumnezeu si ce a lasat si vointa Sa si ce vor oamenii, ce scriu si se cere de la noi. Si in ea simt ca ma prabusesc.
Ma stradui, ma lupt sa fiu pe plac Lui si de cand mai citesc si mai ales cand mai vad (aici) ce mai spun si vor oamenii, mi se pare ca nu se potrivesc, ma simt tot mai pacatoasa. Ca vin oamenii si spun: "Hii, asta e pacat, si aia e pacat, si aia n-ai voie, si etc."
Si multe pareri contradictorii: fiecare preot/duhovnic in felul sau, fiecare sfant, fiecare monah, scrie altfel. Pe cine sa iei de bun. Ce e bine si ce nu?
Nu mai pot! Asta este un haos si nu credinta.
Am ajuns la concluzia ca mai bine traiesc dupa cum pot eu si indrumata de Dumnezeu insusi si ce-o fi o fi.
Citesc si mai rau ma incurc....Mi-e greu cu oamenii...

[Mani]

În prealabil postat de Higinia

1)Adica sa ma fac mai inteleasa,o sa analizez o situatie reala.
Eu m-am pregatit foarte slab la scoala intr-o zi,iar colega mea s-a pregatiti foarte intens.Ea statea mereu cu frica ca o sa ia nota mica,desi stia mai multe ca mine..iar eu eram nepasatoare si imi ziceam ca oricum va fi usor si voi lua nota maxima.Cand ne-a evaluat profesorul,mie mi-au picat exact intrebarile pe care le stiam(se poate numi noroc),iar colegei mele putinele intrebari pe care nu le stia...si desi ea se pregatise mai intens(ghinion),eu am obtinut nota maxima iar ea s luat o nota mai mica.Cum comentati?

Dupa ce ai sa dai zeci de examene, ai sa constati ca vei trai cele mai diverse situatii: ca inveti, si totusi iti pica un subiect pe care nu-l stii bine, ca nu invati si-ti pica singurul pe care-l stiai, iar intre acesti poli, toate variantele posibile.
Daca ar fi sa comentez ceva, este faptul ca de multe ori m-a ajutat rugaciunea, ca sa trec examenele. Iar cand nu am trecut vreunul, si atunci a fost spre binele meu, ca am pus mana pe carte mai serios.

În prealabil postat de sophia

Si eu patesc asta. Mi-este f.greu.
Exista in fata mea o prapastie intre Dumnezeu si ce a lasat si vointa Sa si ce vor oamenii, ce scriu si se cere de la noi. Si in ea simt ca ma prabusesc.
Ma stradui, ma lupt sa fiu pe plac Lui si de cand mai citesc si mai ales cand mai vad (aici) ce mai spun si vor oamenii, mi se pare ca nu se potrivesc, ma simt tot mai pacatoasa. Ca vin oamenii si spun: "Hii, asta e pacat, si aia e pacat, si aia n-ai voie, si etc."
Si multe pareri contradictorii: fiecare preot/duhovnic in felul sau, fiecare sfant, fiecare monah, scrie altfel. Pe cine sa iei de bun. Ce e bine si ce nu?
Nu mai pot! Asta este un haos si nu credinta.
Am ajuns la concluzia ca mai bine traiesc dupa cum pot eu si indrumata de Dumnezeu insusi si ce-o fi o fi.
Citesc si mai rau ma incurc....Mi-e greu cu oamenii...

:) zambesc.. ce sa fac? de ce nu citesti fetita mica patericul, filocalia oricare volum? cauti in tomberoane numa gunoaie si in propia minte intunecata si te murdaresti ca miroase oribil gandirea asta indreptatita a ta.. pune mana si smereste-te! citeste patericul! citeste filocalia! ai acolo sute de pagini pline de LUMINA , mai stralucitoare ca soarele , de ce te tot zbati in bezna mai? m-am plictisit eu de mesajele astea ale tale pe peste tot te victimizezi si dai vina pe oameni.. buba e inlauntrul tau si diavolul care ne impinge la mandrie te pune cum a pus si pe Adam sa dea vina pe Eva si pe Eva pe diavol si tot asa..
si ce e rau sa te vezi pacatoasa? daca te-ai vedea cu adevarat ai avea odihna.. tu doar simti ca esti si vrei sa te acoperi cu "frunze " "nevinovate".. citeste patericul si filocaliile!

[eodor nastasa]

În prealabil postat de innocentul

.. buba e inlauntrul tau si diavolul care ne impinge la mandrie te pune cum a pus si pe Adam sa dea vina pe Eva si pe Eva pe diavol si tot asa.....!

Te doare ca femeia sta la temelia caderii ? A? Nu poti sa te inpaci cu gandul ? Ei ce sa-i faci, lasa ca vine vremea sa accepti si tu ce e evident...