Grijile zilei si venirea la biserica

[Mihnea Dragomir]

Foarte puţini dintre sfinţi au fost astfel din copilăria lor. Marea majoritate au avut momente de îndoială sau chiar de cădere. A-i învăţa pe copiii noştri credinţa este un lucru bun foarte şi este un comandament. Aceasta este chemarea lacilor: să aibă copii şi să-i crească în Cristos.

Pe de altă parte, aflarea Căii care este Domnul nostru este întodeauna o aventură personală. "Făcutu-ne-ai cercetători, Doamne!". Eu, deşi am avut doi bunici preoţi ortodocşi (unul dintre ei fiind părinte profesor), totuşi L-am descoperit pe Dumnezeu după o lungă perioadă în care mi-am bătut joc de legea Lui, în care am desconsiderat Mireasa Lui, fiind absolut convins, în insolenţa şi spiritul protestant al tinereţii, că nu Biserica, nu "popii" şi cei mai bătrâni, ci eu ştiu cel mai bine cum stă treaba cu Dumnezeu. Dar bunul Dumnezeu a avut o imensă răbdare cu mine, când ar fi fost foarte normal să mă ucidă pe loc. De aceea, am o anumită înţelegere faţă de cei care se află cu spatele la Dumnezeu şi se dedau păcatelor, aşa cum am făcut şi eu.