O poezie pe zi

[Mihailescu-Marin Daniel]

Cam asta a fost aceasta minunata poezie.
Fiecare sa traga povetele, invatamintele si sfaturile care cred ca i se cuvin.
Iar maine cu alta poezie, la fel de frumoasa am sa revin.

[cuvant]

În prealabil postat de Mihailescu-Marin Daniel

Cam asta a fost aceasta minunata poezie.
Fiecare sa traga povetele, invatamintele si sfaturile care cred ca i se cuvin.
Iar maine cu alta poezie, la fel de frumoasa am sa revin.

Multumim pentru aceste frumoase..cuvinte..versuri. Dumnezeu sa-ti rasplateasca.

[Mihailescu-Marin Daniel]

Buna ziua oameni buni, astazi avem o povestioara despre tarisoara noastra robita. Sper sa va placa. Se numeste "Vestitorii durerii din tara robita"

[Mihailescu-Marin Daniel]

1. Pasarele calatoare
De la Dunare veniti?
Despre scumpa noastra tara,
Spuneti noua ce mai stiti?

2. Mai traiesc Romani pe-acolo?
Se aude glasul lor?
Se mai vede la hotare
Steagul nostru tricolor?

3. Doina azi se mai aude,
Si talangile la stani,
Se mai afla oare astazi
Veselie la Romani?

4. Sarbatoarea mai rasuna
Glas de clopote duios,
Indemnand la rugaciune
Pe norodul credincios?

5. Din vazduh in zborul vostru,
N-ati privit catre Carpati?
Sunt ei tot asa de falnici
Nu se vad mai aplecati?

6. Dar, frumoase pasarele,
Voi nu-mi dati nici un raspuns,
Vorba mea ca o sageata
Pare-mi-se v-a patruns.

7. Amintindu-va de Tara
Voi oftati acum din greu,
Parca toate sunt pierdute:
"Tara si poporul meu"

[Mihailescu-Marin Daniel]

1. S-aude azi din departare
La Dunare un geamat greu,
O, cat mai suferi azi de tare
In Tara ta poporul meu!

2. Ca iata, ti-au rapit "pastorul"
Si oile s-au risipit,
Punand la "stana" rosiorul
Pe cel "tovaras" ca "naimit".

3. Azi "ursi" smulg din carne lina,
Iar sangele din "oi" i-l sug
Si multe oi, lasandu-si stana,
Prin locuri departate fug.

4. In plaiul stramosesc, departe
Ofteaza fratii cu amar,
Fiind siliti acum sa poarte
Povara crucii spre "calvar"!

5. O, Suflete nemangaiate
Din "lagar de suferinta"
Voi insetati de libertate
Pazindu-va sfanta Credinta!

6. Voi socotiti pe cei "de-afara"
Ca sunt in raiul desfatarii,
Caci nu e viata mai amara
Ca astazi pe pamantul Tarii.

7. Voi asteptati o mangaiere,
O rugaciune de la noi,
Dar, nu aveti la cine cere
Caci... toti suntem in nevoi.

8. Pribegi, instreinati de casa,
Suntem la suflet razletiti,
Caci duhul vrajbei nu ne lasa
Sa fim macar acum uniti.

9. Ca pleava astazi ne-mpresoara
Vartejul rau al vrajmasiei,
Si viata noastra mai amara
Ne-o facem noi in pribegie!

August, 1952

[Mihailescu-Marin Daniel]

1. Pe prispa casei sta la soare
Batrana cu nepotul ei,
Privind duios acum in zare,
Cum zboara cird de funigei.

2. Pe spatele incovoiate
Cad perii albi de sub tulpan
Si singura ei mangaiere
Ii nepotelul cel orfan.

3. Fiind acuma sarbatoare
Batrana pe nepot l-a pus,
Ca sa citeasca pe o carte
Cu "Patimile lui Iiisus".

4. Dar numai cand incepe rostul
Si dansa prinde iar a plange,
Incat in pieptul lui cel fraged
Prunceasca inima se frange!

5. - "Ce ai mamuca, totdeauna
De plangi asa de dureros,
Cand pomenesc de Sfanta Cruce
Si " Visul Maicii lui Hristos?"

6. Cu vocea ei nespus de dulce,
Si inecata in suspin,
Rosteste catre el, privindu-l
Ca nici odata mai blajin:

7. - "Can spui de Maica Preacurata
Si Domnul cum a patimit,
Atuncea ma gandesc la moarte,
Ca iata, am imbatranit!

8. Si inima in piept se frange
Aminte aducandu-mi iar,
Ca pe, Maxim din batalie
L-astept saraca in zadar!"

9. - "Mamuca cine este dansul
Ca mult il plangi cand sezi la tors
O fi inchis si el de "oameni"
Sau pentru ce nu s-a intors"?

10. - " O puiule, ai duhul fraged,
Nu poti acuma incapea
Durerea de la casa noastra;
As vrea sa nu mai stii de ea!"

11. - "De ce ascunzi (ma rog) de mine
Si plangi mereu asa cu dor?
Acuma cine vrei sa vie?
Pe mine doar ma ai fecior1"

12. - "O, nu! feciorul meu e altul,
Tu esti "copilul nimanui":!
De tatal tau nu stiu acuma,
Iar maica ta, saraca, nu-i!

13. Maxim, cand a plecat de-acasa
Mai mult ca toate m-a rugat -
Sa diu ca mama si parinte
Pentru micutul lui baiat!

14. Mereu astept cu nerabdare
Sa vina dansul din "razbel"
Si vad ca "demobilizatii"
Nu spun nimica despre el.

15. Ma uit in zare totdeauna
Si uneori eu stau la drum,
Avand asa inchipuirea
Ca poate vine el acum.

16. Aud ca el a fost la lupta
Cu Ungurii peste Carpati
Si multi din regiment cu dansul!
Au fost prizonieri luati.

17. De asta inca trag nadejde
Ca poate sa-l mai vad venind,
Dar, anii trec si bucuria
Mereu s-arata zabovind!

18. Si nu mi-ar fi asa de jale
Cand te-as vedea mai marisor;
Dar iata, esti abia de-o schioapa
Si eu ca maine poate mor!

19. Ca mine nimeni n-are mila
Sa-ti poarte grija fiul meu,
Decat doar singur milostivul
Si induratul Dumnezeu!

20. La El sa-ti pui toata nadejdea,
Pe El sa-l rogi mereu fierbinte,
Ca El fiintelor sarmane
Le este "Maica si Parinte"!

21. Cand maica-ta era in viata,
Am pus atunci fagaduinta,
Sa merg la Sfanta Manastire
Grijindu-ma de pocainta.

22. Dar parasindu-te parintii
A fost nevoie sa te cresc,
Si n-am avut saraca parte
De cinul cel calugaresc!

23.De-ar face Dumnezeu prin tine
Plinirea sfantului meu dor!
Sa am si eu o mangaiere
Ca te-am pazit ca un odor!

24. Stergandu-se la ochi batrana,
Saruta pe nepot cu drag,
Iar el citeste mai departe
Al "Patimilor" Sfant sirag!

Insemnare: Batrana este bunica mea care m-a crescut de la varsta de sase luni pana la zece ani.
Ieroschimonahul Ioan Iacob

[Unknown]

O viata de om intr-o poezie... si cate sfaturi bune...

Foarte frumoase poeziile. Va multumim din inima.

Dumnezeu sa va rasplateasca.