De ce vizitarea unui pustnic este o aberatie?

În prealabil postat de Iubirea

Vizitarea unui pustnic nu este o aberatie in sine ci este un deranj pe care il faci cu buna stiinta unui om care, in urma unei mari experiente duhovnicesti a ales sa se dedice intru totul lui Dumnezeu, iar pentru a face asta a trebuit sa renunte la tot si sa fuga de lume luand calea pustiului, adica a locurilor neumblate sau mai putin umblate de picior omenesc.

Intrebarea mea este: de ce trebuie sa "vizitam" un pustnic? Este cumva o piesa de muzeu? E atat de greu sa-i respectam alegerea, mai ales ca alegerea lui a fost facuta tot pentru binele lumii?
Cine nu gaseste raspuns la problemele lui prin spovedanie sau printr-o discutie cu preotii si calugarii imbunatatiti duhovniceste dar care traiesc si sunt accesibili lumii, in nici un caz nu-si va rezolva problemele daca va "vizita" pustnicul. Ba din contra vizitatorul e posibil sa se si sminteasca intalnind un pustnic care il va repezi si-l va alunga (asta pentru ca Dumnezeu ingaduie). Pustnicii aceia despre care spuneti ca sunt bucurosi la vederea unui om si-i primesc cu dragoste, o fac tocmai pentru ca il slujesc neconditionat pe Dumnezeu si nu pot respinge creatia Lui...dar nu pentru ca isi doresc sa intalneasca oamenii ca sa ii primeasca cu bucurie...mai ales ca omului daca ii intinzi un deget te ia cu totul.

Eu cred ca ar trebui sa gandim mult inainte de a face un gest, sa avem dreapta socoteala si atunci totul vine de la sine...Dumnezeu face cu noi minuni la tot pasul, noi doar trebuie sa deschidem ochii si nu sa orbecaim cautand minunile altora.

M-ai bucurat cu aceasta opinie a ta, caci si eu consider ca ii deranjam.
Cu toate astea, am citit in Pateric despre oameni credinciosi, care auzind de existenta unor pustnici, si aflandu-se in apropiere, mergeau la usa lor si preferau sa doarma pe prag, decat sa plece, in speranta unei binecuvantari de la pustnic.
Daca Dumnezeu ne poarta pasii prin apropierea locului, in care este un pustnic mai batran, care este cunoscut ca fiind induhovnicit, sa-L rugam pe Dumnezeu sa ne deschida drumul pentru a fi binecuvantati si a primi o vorba de folos.

[Iubirea]

În prealabil postat de Miha-anca

M-ai bucurat cu aceasta opinie a ta, caci si eu consider ca ii deranjam.
Cu toate astea, am citit in Pateric despre oameni credinciosi, care auzind de existenta unor ....

Daca pui problema patericului hai sa ne gandim in ce vremuri se petreceau lucrurile si cate biserici si manastiri erau in acele vremuri? cati crestini erau si care le era mijlocul de deplasare pana la un duhovnic?
Eu zic ca era normal un credincios sa stea sa doarma la usa unui pustnic in conditiile in care nu era biserici la tot pasul si preoti duhovnici de la care sa iei un sfat, o binecuvantare, un cuvant de folos...si nici mijloace de deplasare nu existau ca in ziua de azi.

Deci, concluzia este ca raman la parerea mea si ma bucur ca esti in acelasi asentiment.

[costel]

Si eu iti impartasesc punctul de vedere "Iubirea". Nu doar pustinicii au raspuns pentru cele necesare noua ca sa ne lepadam de pacate si sa punem inceput bun.

Partea rea e ca noi ii cautam asa cum cautam ineditul in lumea asta, doar din curiozitate - sa vadem unde stau, cu ce se hranesc .... Si din acest motiv nu ne imbogatim.

Asa ca este foarte important cu ce gand te apropii de el. Nu de alta, dar am fost creati nu sa pierdem timpul, ci sa-l castigam.

[Marius22]

Vizitarea unui pustnic este o binecuvantare si nu o aberatie. Nu sunt multi cei care au aceasta ocazie. Intalnirea cu un pustnic te marcheaza profund. Te pune in fata unor realitati duhovnicesti pe care nu le-ai mai trait pana atunci. Una este sa citesti vietile sfintilor si altceva sa intalnesti sfintenia intrupata.