frica de ginduri urite

În prealabil postat de iustin10

Radu nu cred ca e vb de boala psihica,pur si simplu m-am trezit dintr-o data cu aceste ganduri dupa ultima impartasanie.Ceva de genul,scapi de un pacat,reusesti sa invingi o patima,dai de alta .Cred ca e o incercare mai degraba.
Rational vorbind,daca era sa fiu bolnav psihic,nu se intampla exact dupa o impartasanie,nu ar fi avut legatura cu asta.
Am vorbit in numele meu,pentru ca si eu trec prin aceleeasi problema ca autorul topicului,si dc ar fi el bolnav psihic as fi si eu.

la spovedanie ai avut grija sa marturisesti TOATEpacatele nu ai omis nimic?daca da fa-o corect,si roagate sa fi iertat,ca de acolo ti-se trage.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Orice Sfant Parinte te va invata ca singura cale de a nu pacatui cu gandul este sa ignori acel gand rau cand vine. Exact cum ai spus si tu. Este atat de simpla solutia incat poate ti se pare incredibila, dar poti verifica in cartile sfinte.

Cum te invata si alti forumisti, incearca sa-ti ocupi mintea cu rugaciunea Lui Iisus daca esti ispitit, in forma completa: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu Celui viu, pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!"

Ai grija ca multi s-au smintit si au cazut in deznadejde din cauza gandurilor de hula, pentru ca nu au stiut cum sa le stea impotriva. Asa ca roaga-te si ignora-le!

Nu e vorba de boli psihice, ci probabil de consecintele pacatelor trecutului. Sunt sigur ca multi au avut ispite ciudate la nivelul gandului si nu au stiut cum sa se lupte cu ele.

La prima miscare a gandului rau sau a hulei, mintea simte ca ceva nu e in ordine si atunci are doua posibilitati: ori continua gandul, ori il ignora. Totul dureaza un sfert de secunda, altfel pacatul se materializeaza in imaginatie. Ca orice ispita, si aceasta apare din cauza neatentiei noastre si din lipsa rugaciunii. Dar poate ca si din cauza spovedaniei si impartasaniei rare.

Deci, daca simti ca vine ispita, muta-ti gandul imediat in alta parte, nu zabovi, nu continua sa meditezi la ce ar putea urma, ca sa nu devina pacat. Sau, mai bine, roaga-te cu rugaciunea Lui Iisus macar cateva minute, pana simti ca trece pericolul.

Razboiul cu hulele este foarte rapid si relativ greu, mai ales daca nu stii ce sa faci. Curaj si Domane ajuta!

[MariS_]

Lupta cu gandurile de hula e foarte grea. Sa stiti ca vine deobicei la cei
foarte inaintati, dar si la ceilalti. Ele vin de la cel rau, asta e clar. Ce nu
e asa de clar e confuzia din momentul in care apar. Nu mai suntem siguri
daca sunt ale noastre sau nu. Asta si doreste cel viclean: confuzia.
Rezolvarea: clarificarea imediata, apoi lupta. Cum fac clarificarea? Eu zic
asa: aha, esti aici pe-aproape, stai ascuns in spatele meu si-mi trimiti
ganduri de hula. Si apoi incep lupta chemandu-l pe domnul Hristos in
ajutor. Insa, subliniez inca o data, e foarte importanta clarificarea. De ce?
Pentru ca in felul asta demasti pe cel rau, nu accepti gandurile, i te opui
si chemi in ajutor pe Domnul. In confuzie vei fi biruit si vei ramane tot
confuz. Toate celelalte sfaturi sunt foarte bune, insa prima reactie trebuie
sa fie cea de clarificare. Trebuie sa imprastii ceata, sa faci lumina. Celui
rau nu-i place lumina, in schimb ii place semiintunericul.
Nu inseamna ca ai si scapat de acele ganduri, lupta dureaza destul de
mult, insa nu se lipesc de tine si scapi de confuzie. Confuzia este cea
care te apasa cel mai mult, te roade si te istoveste. Fa clarificarea.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[laraG]

Cei care ne straduim sa ducem o viata spirituala adevarata trebuie sa sustinem de-a lungul vietii, in gandirea noastra, o lupta foarte primejdioasa si dificila, adica o lupta duhovniceasca.Trebuie ca sufletul nostru sa fie in tot momentul cu o privire clara, capabila sa supravegheze si sa discearna gandurile care intra in inima si sa respinga pe cele care vin de la cel rau.Inima noastra trebuie sa arda totdeauna de credinta , de smerenie si de dragoste, altfel viclenia diavolului va gasi mijlocul sa intre in ea si va duce la slabirea credintei, sau la necredinta totala si la tot felul de rautati pe care chiar si lacrimile le vor spala cu dificultate.Deci, nu lasa inima ta sa se raceasca, mai ales in timpul rugaciunii pazeste-te de indiferenta.Dumnezeu, Bunul,sa te ajute !

[iustin10]

Oare aceste ganduri de hula daca nu vin de la noi ci de la diavol,trebuie ele marturisite la spovedanie?Sunt pacate ale noastre? Trebuie marturisite? E clar ca trebuie spuse la duhovnic,pentru a iti zice ce sa faci.Dar trebuie marturisite si ca pacate?
O vina oarecare o avem si noi.Daca sufletul ar fi cald si plin de lumina,intunericul nu ar avea pe unde sa intre.Dar odata ce sufletul e slabit,prins de ganduri desarte ,sau balteste in mandrie ,diavolul te loveste ca fulgeru,intr-o secunda,cu aceste ganduri,fara sa iti vina sa crezi ce ti se intampla.

[gabriela8]

În prealabil postat de antonyo

Am 39 ani
Deci degeaba fac ritualuri ,trebuie sa nu mai fac acele ritualuri ,si sa cred cu tarie ca Dumnezeu anihileaza sau distruge acele ginduri si nu le crede
Cum sa fac rugaciunile cu voce tare sau in soapta sai sa le citesc in gind ,si ce fel de rugaciuni sa citesc?
Are ceva daca rugaciunea o spui cu voce tare sau in gind ,
Este mai bine sa le citesti sau sa le inveti pe derost?
Dumnezeu se afla peste tot ? daca vreau sa-i spun ceva lui Dumnezeu pot sai spun ori unde sau numai in biserica?
Eu pina acum am fost ratacit de Dumnezeu ,nu ma interesat de credinta sau de religie ,dar acum vreau sa invat si sa gasesc credinta in Dumnezeu si imi este foarte greu

Ce ritualuri?
DA, Dumnezeu e pretutindeni! Dar, spune tu, unde te simti mai apropiat de Dumnezeu decat in Casa Lui care este Sfanta Biserica?

Pe derost obligatoriu ca si crestin ortodox trebuie sa stii rugaciunile: "Imparate Ceresc", Preasfanta Treime" "Tatal nostru"- adica rugaciunile incepatoare, apoi Crezul, Psalmul 50, Psalmul 142(daca vrei), "Cuvine-se cu
adevarat", "Aparatoare Doamna".

Lupta cu gandurile de unul singur e foarte grea de aceea te sfatuiesc sa alegi un duhovnic si sa faci o spovedanie sincera si completa!

[antonyo]

va salut cu respect ,si va multumesc mult pentru ajutorul care mi lati dat in raspunsurile voastre
cind imi apar gindurile alea urite eu trebuie sa ma lupt cu ele si sa le combat cu alte ginduri pozitive facute de mine ,dar degeaba ca tot nu dispar ,deci gindurile false continua si nu pot sa le opresc cu nici o vorba pozitiva si lupta asta cu ele ma termina psihic si fizic
as vrea sa pot sa fiu calm cind apar aceste ginduri si fara frica de ele ca sint false si sa pot sa am credinta in Dumnezeu sa fiu sigur ca nu sint adevarate
deci astea sint ritualurile ,combaterea sau distrugerea gindurilor false cu vorbe pozitive
as dorii sa pot sa am credinta in bunul Dumnezeu si cind apar aceste ginduri sa ma gindesc la
Dumnezeu fara sa mai zic vorbe pozitive si sa ma lupt cu gindurile sa le opresc
deci cum sa fac sa gasesc credinta si nadejdea in Dumnezeu ,si dragostea
multumesc

[Jane Says]

1. Nu te mai obosi in van cu gandurile pozitive, nu faci decat sa te tensionezi suplimentar. Asta se cheama ritual de neutralizare si nu vei face decat sa tot adaugi si sa "stingi" hula cu gand pozitiv si tot asa ad infinitum :) Deci, valea cu gandurile pozitive.

2. Ti-am spus sa incepi sa te aduni si sa te rogi organizat, si acasa, fara legatura cu gandurile acelea: le ignori si citesti mai departe rugaciunea, Dumnezeu stie ce e cu "parazitii" care-ti chinuie gandirea, lasa-i in seama Lui.

Incearca sa duci o viata psihica si de rugaciune normala, fara excese si "ritualuri de neutralizare" a hulelor.

3. Bagatelizeaza-le. Sunt fleacuri. Sunt paraziti care se hranesc din fix atentia pe care le-o acorzi, nu din altceva. Toata importanta lor este fix aceea pe care tu le-o acorzi.

4. - Asta sa faci: O strategie buna contra lor e sa te duci anume in Biserica, in drum spre sau de la serviciu. Iti iei frica in brate, rabzi gandurile si intri si stai acolo pana cand aceste ganduri trec (pentru ca vor trece) si te surprinzi ca te relaxezi si incepi sa te uiti la picturi, la icoane, la ce e scris etc.

Important este ca tu sa inveti din experienta ca poti fi in Biserica si fara acele ganduri, ca poti avea contact cu ea si fara sa fii anxios si tensionat si chinuit de ganduri. Poate doare la inceput si o sa ti se para imposibil, dar asta e cea mai buna solutie: sa te duci singur in gura lupului si sa rabzi pana cand vor trece si incepi sa te bucuri de experienta. Nu te mai framanta, nu te mai obosi, nu te mai analiza. Nu zic sa fii calm, ca poate nu vei fi la inceput. Dar asa ne-calm si agitat cum esti, ca si cum te-ai duce la taiere, du-te si rabda.

Du-te acolo si stai pana trec gandurile si te linistesti. Si daca a doua zi trecand pe langa o biserica simti din nou teama ca ar putea sa apara, cu atat mai mult expune-te, du-te inauntru, lasa-le-n amar de ganduri pozitive, lasa-ti carnea roasa de pe tine de gandurile de hula si ramai tot asa, pana cand incepi sa te gandesti la alte lucruri.

Creierul tau astfel nu o sa mai asocieze experienta bisericii cu gandurile de hula, ci cu starea de bine, de descoperire, de privire, citire si ascultare (e o experienta completa), miros, sunet, tot.

[cherub]

În prealabil postat de Jane Says

1. Nu te mai obosi in van cu gandurile pozitive, nu faci decat sa te tensionezi suplimentar. Asta se cheama ritual de neutralizare si nu vei face decat sa tot adaugi si sa "stingi" hula cu gand pozitiv si tot asa ad infinitum :) Deci, valea cu gandurile pozitive.

2. Ti-am spus sa incepi sa te aduni si sa te rogi organizat, si acasa, fara legatura cu gandurile acelea: le ignori si citesti mai departe rugaciunea, Dumnezeu stie ce e cu "parazitii" care-ti chinuie gandirea, lasa-i in seama Lui.

Incearca sa duci o viata psihica si de rugaciune normala, fara excese si "ritualuri de neutralizare" a hulelor.

3. Bagatelizeaza-le. Sunt fleacuri. Sunt paraziti care se hranesc din fix atentia pe care le-o acorzi, nu din altceva. Toata importanta lor este fix aceea pe care tu le-o acorzi.

4. - Asta sa faci: O strategie buna contra lor e sa te duci anume in Biserica, in drum spre sau de la serviciu. Iti iei frica in brate, rabzi gandurile si intri si stai acolo pana cand aceste ganduri trec (pentru ca vor trece) si te surprinzi ca te relaxezi si incepi sa te uiti la picturi, la icoane, la ce e scris etc.

Important este ca tu sa inveti din experienta ca poti fi in Biserica si fara acele ganduri, ca poti avea contact cu ea si fara sa fii anxios si tensionat si chinuit de ganduri. Poate doare la inceput si o sa ti se para imposibil, dar asta e cea mai buna solutie: sa te duci singur in gura lupului si sa rabzi pana cand vor trece si incepi sa te bucuri de experienta. Nu te mai framanta, nu te mai obosi, nu te mai analiza. Nu zic sa fii calm, ca poate nu vei fi la inceput. Dar asa ne-calm si agitat cum esti, ca si cum te-ai duce la taiere, du-te si rabda.

Du-te acolo si stai pana trec gandurile si te linistesti. Si daca a doua zi trecand pe langa o biserica simti din nou teama ca ar putea sa apara, cu atat mai mult expune-te, du-te inauntru, lasa-le-n amar de ganduri pozitive, lasa-ti carnea roasa de pe tine de gandurile de hula si ramai tot asa, pana cand incepi sa te gandesti la alte lucruri.

Creierul tau astfel nu o sa mai asocieze experienta bisericii cu gandurile de hula, ci cu starea de bine, de descoperire, de privire, citire si ascultare (e o experienta completa), miros, sunet, tot.

La mine nu a 'functzionat' respectiva 'retzeta', si nici un fel de 'retzeta' sau vreun alt 'ritual de neutralizare a hulelor', caci pe mine gandurile hulitoare ma atacau si mai abitir, mai ales cand ma aflam in vreo biserica, in timpul slujbelor, cand ma rugam, sau cand priveam sfintele icoane, picturile, sau chiar si in timpul spovedaniei si impartasaniei!... si se continuau apoi si acasa, in stare de trezie ori in somn prin vise spurcate si cosmaruri oribile etc. Dar la mine pb a fost mai grea, fiindca eu am umblat pe la multe ghicitoare si vrajitoare, si m-am lepadat de credintza mea crestin-ortodoxa (si implicit de Sf. Botez primit in pruncie), fara ca macar sa-mi dau seama!... si mi se luase harul primit la Botez, apoi am trait iadul, pt. o vreme destul de indelungata, din pacate (si inca sunt in 'recuperari', in procesul de vindecare, care a inceput cu spovedanie generala si primirea din nou a Mirungerii, participarea la f. multe slujbe ale bisericii crestin-ortodoxe, la Sf. Liturghii, masluri, dezlegari, si citit rugaciuni acasa etc). In sfarsit, nu mai intru in alte detalii plictisitoare, ci mentionez doar faptul ca am scapat de astfel de ganduri extrem de chinuitoare si agonizante (si de care altfel nu puteam scapa cu nici un chip, la oricati preoti si biserici fusesem etc), numai dupa ce am ajuns la par. Ciprian Gradinaru, de la man. Sihastria, parinte care iarasi m-a spovedit, mi-a citit niste rugaciuni de dezlegare si mi-a dat un canon de post, rugaciuni (acatiste si 'Paraclisul Maicii Domnului', si rugaciuni catre Maica Domnului, in gr-al) si cateva metanii etc (pe termen mai lung), m-a sfatuit sa mai particip in continuare la slujbe de Sf. Liturghii, masluri si dezlegari, sa citesc unele carti crestin-ortodoxe (din cele ale par. Ilie Cleopa, din Sf. Evanghelie si altele), sa ma spovedesc macar in cele 4 posturi s.a.m.d.

[antonyo]

va salut cu respect ,
stie cineva ,ce scrie sau daca scrie ceva in biblie despre ,juramint facut lui Dumnezeu?
sau daca scrie ceva despre aceste ginduri urite si false care apar fara voia mea ? stie cineva ce carti as putea citi pentru a-mi gasi nadejdea si credinta puternica si de neclintit in Dumnezeu si ce sa fac sau cum sa fac sa gasesc aceasta credinta?
cum pot sa-mi gasesc un duhovnic ,orce preot p[oate sa fie duhovnic?
multumesc mult