A divorta sau a nu divorta?

[anna21]

În prealabil postat de Pelerinul

...in niciun caz spre divort! 'ce a unit Dumnezeu omul sa nu desparta'. Tb discutat mai in amanunt cu duhovnicul tau sau daca nu ai unul ar tb sa cauti. El iti va da binecuvantarea spre a te ruga Maicii Domnului sau altor Sfinti si vei vedea ca atunci cand vei lasa grijile tale in mainile lor vei simti pacea si lucrurile se vor schimba.
Sincer, dupa umila mea parere, nu mi se pare o situatie foarte complicata ci un cui normal, o cvasi-deznadejde pe care orice cuplu o intampina in casatorie. Oare ispita aceasta in casatorie nu e ingaduita ca urmare a unei oarecare indepartari de Dumnezeu? Din mesajul scris reiese ca iei totul pe umerii tai...relax, plange-ti pacatele si roaga-te, da slava lui Dumnezeu pentru toate si roaga-te sa se faca voia Lui cu tine.

Subscriu acestui mesaj.

@Copila
Chiar esti copila!
Supararea ta fiind.. care?
Sunteti sanatosi, sunteti impreuna, v-a dat Dumnezeu copil sanatos..
Nu stii ce este aia iubire? Iubire inseamna sa daruiesti, nu sa ceri.

Sotul nu este dat spre "entertainment".. Iarta-mi duritatea.
Dar daca tu esti nefericita.. el cum crezi ca se simte? Sare in sus de bucurie?
Nu te mai gandi doar la tine.
Depinde de tine sa faci casatoria sa mearga, nu este "vina" exclusiva a sotului. Ai rabdare, rabdare, rabdare.. munti de rabdare. Si schimba un pic optica.. gandeste-te si la el. Crezi ca el nu "simte" ca-l consideri vinovat? Nu simte ca-l dispretuiesti? Ce crezi?

Lasa imaginea idealizata/romantioasa despre casnicie. Viata este un pic altfel.. Un sot bun, cinstit, harnic cu frica de Dumnezeu este de dorit. Chiar daca ragaie.