Povesti de divort

[glykys]

În prealabil postat de andreicozia

Femeia "a mutit" nu pentru ca "l-a inteles( spre salvarea ei), sau ca nu a indraznit :))..." , pentru ca nu era nimic de inteles dintr-o justificare banala ci pentru ca nu i s-a oferit nici un raspuns constructiv ci unul complet rupt de realitatea Romaniei si a lumii de ASTAZI, nu de pe vremea Ap. Pavel,... asa cum foarte multi duhovnici nepriceputi le fac..adica discutii de dragul discutiilor dar solutii.. zero. Exista insa si duhovnici buni, dar pe aceia ii numeri pe degete.

Mirela pe scurt a exprimat foarte bine cum stau lucrurile!

Ce raspuns constructiv voiai sa ii dea? Sa ii creasca el copiii sau ce? I-a facut nesilita de nimeni si acum ii pare rau?! Sa aiba grija de ei! Atata victimizare! Dar stii cum e, nici in caruta, nici in teleguta! Rau e ca nu ai copii, rau e ca ai! Si acum o sa spuneti: ce stii tu, cand nu ai copii? Uite ca stiu, ca si pe mine m-au crescut bunicii, in lipsa de altcineva, care trebuia sa ma creasca! E foarte usor sa faci un copil si apoi sa il lasi de izebliste, sa il creasca altii, ca, deh, tu trebuie sa iti traiesti viata, sa te placa barbatii, sa nu stea nimeni sa te toace la cap si sa iti goleasca buzunarele! Dar fiecare primeste ce seamana.

Eu una sunt pentru responsabilitate in casnicie si in toate. Vrei sa ai copii si stii ca ai ce sa le oferi (material, educational si afectiv), faci copii, daca stii ca nu ai, te abtii sa faci sex cand nu trebuie, domnule, si gata! Dar ne-am obisnuit cu totii sa ducem o viata cat mai usoara, cat mai dulce si cat mai cum ne place noua, sa nu ne atinga nimeni nici cu un puf! Si daca dam de ceva greutati, ne victimizam de parca am fi buricul pamantului, ne miram ca unora le merge bine si noua nu si tot mereu suntem nemultumiti, primind roadele a ceea ce am semanat. Da, viata nu e usoara, este greu sa cresti si un singur copil, este foarte greu sa mentii o casnicie, este extrem de greu sa te jertfesti, dar cum altfel sa te mantuiesti?