Catolicismul vazut de Dostoievski

[Daniel777]

Biserica apuseană a fost prima care s-a rupt din comuniunea mărturisitorilor Sfintei Ortodoxii. Biserica apuseană mai este cunoscută şi sub numele de Biserica papistaşă, deoarece mărturiseşte că episcopul de la Roma – papa – este capul Bisericii, nu Hristos. Conform acestei învăţături rătăcite, papa se consideră „locţiitor” (vicar) al lui Hristos pe pământ si pretinde de la toţi creştinii aceeaşi ascultare pe care o dau lui Hristos. „Locţiitor” îşi lasă cineva doar atunci când pleacă din mijlocul apropiaţilor săi, şi aflându-se departe de ei, nu poate să-şi facă într-un alt fel simţită prezenţa. Dar Hristos fiind Om desăvârşit şi Dumnezeu desăvârşit, este omniprezent, deci nu poate să lipsească din vreun loc, toate umplându-le prezenţa Lui Dumnezeiască. El nu putea să-şi lase un „locţiitor”, deoarece nu ne-a părăsit defel atunci când S-a înălţat la ceruri cu Trupul, ci stă nevăzut la cârma Bisericii Sale: „Iată, Eu cu voi sânt, în toate zilele, până la sfârşitul veacurilor” (Matei 28,20). A-l considera pe episcopul de la Roma drept „locţiitor” al lui Hristos Fiul lui Dumnezeu, înseamnă să tăgăduieşti că Hristos este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat şi că Sfânta Preacurata Fecioara Maria e Născătoare de Dumnezeu! Pretenţiile papistaşilor –de a face din episcopul Romei capul Bisericii creştine – au fost alimentate de iezuiţi, care au încercat să justifice primatul papal prin aceea că Mântuitorul ar fi dat numai Sfântului Petru puterea de a dezlega păcatele oamenilor (iar pe Sf. Petru îl consideră drept primul episcop al Romei). Primatul papal este însă invenţia episcopilor Romei, născocită din pofta deşartă de a se aşeza fraudulos la conducerea Bisericii lui Hristos. „Ca să înalţe pe Papa, ei fac din toţi Apostolii nimica” (5,p.30).