Poezii preferate...

[Doriana]

Sunt slabanogul ce Ti-a fost adus,
fetita lui Iair si-s Lazar eu
si sunt leprosul curatit,Iisus
sunt orbul Bartimeu.

Sunt semnul nuntii Tale pe pamant
aleasa Ta,Iisuse sunt si eu
Te vad si Te cunosc si totusi sunt
doar orbul Bartimeu.

Desi mi-ai dat lumina Ta in trup
si m-ai atins cu degetul cand eu
stateam in nefiinta sa ma rup
sunt orbul Bartimeu.

Femeia ce-a fost prinsa in pacat
sunt,slabanog,flamand si toti sunt eu,
lepros si mut si Lazar ingropat
sunt orbul Bartimeu.

Mai limpezeste-mi ochii de amar,
mai pune-o floare sufletului meu,
alina-mi inima cand ,Doamne,iar
sunt orbul Bartimeu.

Sanja Cristea Tiberian

[Rodica50]

Nichifor Crainic - Prinos

Intaiul gand ti se cuvine tie,
Putere creatoare,
Tu care faci din patimi poesie
Cum zamislesti din mlastini statatoare
O candela de nufar argintie
Din care-si urca flacarile line
Festilele de galbenele stamine.

Intaiul dor ti se cuvine tie,
Intaiul dor de-a ma desface-n soare
Sub auria razelor ninsoare
Ca floarea unui crin
Cand mugurul se sparge, de frumusete plin.

Intaiul cant ti se cuvine tie,
Intaiul cant cu care,- soptit pe jumatate
Ca un suspin de boare ce-n ramuri se destrama,-
M-a uluit in poala-n de ierburi aromate
Natura mama.

Intaiul imn ti se cuvine tie,
Putere creatoare,-
E-n el credinta din copilarie
Si-o inima tremuratoare.

Cand roadele gradinilor se coc
In iunie, la-ntaiul verii foc,
Usor inrumenite si brumate
Pe jumatate,

O vad pa mama, paznica firbinte
A unei datini sfinte:
Cucernica aduna-ntaiul rand
De poame coapte

Si murmurand
Icoanelor misterioase soapte,
Tamaie indelung si luminos
Al ramurilor parguit prinos
Si iese ca si mine-n dimineti Duminicale,
O doamne-n cinstea rodnicei tale
Sa-mparta-ntamplatorilor drumeti.

[Rodica50]

Radu Gyr - Esti bun Doamne


Esti Doamne bun, eu pamantean si rau
Si-n dragoste nu-ti seman, nici in mila.
Dar, dupa rani, sunt chip din chipul Tau
de par dospit din cer nu din argila.

Nu ti-am ravnit nici razele subtiri,
Nici talpile strapunse de piroane.
Dar Tu ma faci partas in rastigniri
si-ti tot ingan osanda din icoane.

Sfintit pe cruci pe care nu m-am vrut
si de-nvieri pe care nu le-as cere,
nu stiu: Tu te cobori la mine-n lut
sau eu ma urc spre raiul Tau band fiere?

Cu necersita slava ma incarci
si-n cuie, cand sfintenia ma frange,
oftand ma uit la ranile-mi prea largi
si-ti cresc alaturi, sange langa sange.

[colaps]

Reaprindeți candela de Grigore Vieru și http://www.youtube.com/watch?v=VyoX9BHno6k

Reaprindeți candela-n căscioare
Lângă busuiocul cel mereu
Degerat la mâini și la picioare,
Se întoarce-acasă Dumnezeu.
Doamne Cel din slăvile creștine,
Ce păcate oare-ai săvârșit
Că te-au dus acolo și pe tine
În Siberii fără de sfârșit?!
Toate le ierți
Doamne de Sus,
Cu blândețe măreață,
Chiar și pe cei
Care te-au dus
În Siberii de gheață!
Ninge frigul și pustiul plouă,
Degerată-mi este inima.

Doamne, bine nu ne-a fost nici nouă
Fără sfatul și lumina Ta.
Doamne, intră și-n a mea chilie
Și-amândoi, răniți și înghețați,
Să ne încălzim cu bucurie
Unul lângă altul ca doi frați.
Toate le ierți,
Doamne de Sus,
Cu blândețe măreață,
Chiar și pe cei
Care te-au dus
În Siberii de gheață!

[Doriana]

As vrea acum sa-ti scriu o poezie
Si sa vad iarasi rimele cum curg
dar iata ca aici, pe-a mea hartie
Nu-s ploi, nu e nici soare, nici amurg.
nu-s lacrimile ce ar vrea sa cada
dar se opresc crezand ca nu le numeri
si nu-s cuvintele ce te dezmiarda
in fiecare zi in rugaciune.
Mai stau si-astept si poate nu e ziua
si poate va veni odata clipa
poate-oi vedea cum tu alergi spre mine
sa ma acoperi cu a ta aripa,
Sa-mi spui ca vei ramane totdeauna
si ca nimic de-acum nu ne-o desparte
sa-mi spui ca de acum ma tii de mana
sa nu mai cad si sa nu plang in noapte.
De-aceea tot incerc sa-ti scriu, caci poate
suspinurile mele-ti vor ajunge
Si poate ca, de-acolo de departe
vei auzi copilul tau cum plange...

E seara si-n camara mea umila
Deschid caietul si imi iau penita
incep sa scriu..."te-astept ca pe-o comoara
caci tu mi-esti Tata iar eu sunt mladita."

Condacul 1
Imparate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricaciune, Tu tii in dreapta Ta toate cararile vietii omenesti cu puterea proniei Tale celei mantuitoare. Iti multumim pentru binefacerile Tale cele aratate si cele ascunse, pentru viata pamanteasca si pentru cerestile bucurii ale Imparatiei Tale. Arata-ne si de acum mila Ta, celor ce cantam: Slava Tie, Dumnezeule in veci!

Icosul 1
Venit-am pe lume prunc slab si neajutorat, dar Ingerul pazitor a intins aripi luminoase, ocrotind leaganul copilariei mele. Dragostea Ta straluceste de atunci peste toate cararile mele, in chip minunat calauzindu-ma catre lumina vesniciei. Cu slava s-a aratat, din prima zi si pana acum, darurile Proniei Tale cele imbelsugate. Iti multumesc si iti strig cu toti cei care te cunosc pe Tine:
Slava Tie, Celui ce m-ai chemat la viata,
Slava Tie, Celui ce mi-ai aratat frumusetea lumii,
Slava Tie, Celui ce ai deschis inaintea mea cerul si pamantul ca pe o carte a vesnicei intelepciuni,
Slava Tie, pentru vesnicia ce se arata in lumea cea vremelnica,
Slava Tie, pentru milele Tale cele aratate si cele ascunse,
Slava Tie, pentru fiecare suspinare in incercarile mele,
Slava Tie, pentru fiecare pas al vietii, pentru fiecare clipa de bucurie.
Slava Tie, Dumnezeule in veci!

Condacul al 2-lea
Doamne, ce bine e sa fii oaspetele zidirii Tale: vantul bine inmiresmat, muntii care tind spre cer, apele ca niste oglinzi nemarginite in care se rasfrang aurul razelor si curgerea lina a norilor. Intreaga fire sopteste tainic, toata e plina de mangaiere, pasarile si dobitoacele poarta pecetea iubirii Tale. Binecuvantat este pamantul cu frumusetea cea degrab trecatoare care desteapta dorul de vesnicul locas unde intru nestricacioasa frumusete se aude cantarea: Aliluia!

Icosul al 2-lea
M-ai adus in viata aceasta ca intr-un rai preasfant. Am vazut cerul ca un potir albastru si adanc, in azurul caruia canta pasarile, am ascultat fosnetul linistitor al padurii si susurul dulce - glasuitor al apelor, m-am infruptat din roadele bine inmiresmate si dulci, ca si din mierea cea parfumata. Ce bine e la Tine pe pamant si cata bucurie sa fii oaspetele Tau!
Slava Tie, pentru praznicul vietii;
Slava Tie, pentru buna mireasma a lacramioarelor si a trandafirilor;
Slava Tie, pentru felurimea cea desfatata a roadelor si a seminelor;
Slava Tie, pentru stralucirea de giuvaer din roua diminetii;
Slava Tie, pentru surasul desteptarii scaldate in lumina;
Slava Tie, pentru frumusetea zidirii mainilor Tale;
Slava Tie, pentru viata veacului acesta, prevestitoare a celei ceresti;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

[.....................]



http://www.crestinortodox.ro/acatist...ate-67068.html
http://www.trilulilu.ro/JENICA442000/e28c9a715fe2dc

[Rodica50]

În prealabil postat de Pr.Gheorghe

Condacul 1
Imparate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricaciune, Tu tii in dreapta Ta toate cararile vietii omenesti cu puterea proniei Tale celei mantuitoare. Iti multumim pentru binefacerile Tale cele aratate si cele ascunse, pentru viata pamanteasca si pentru cerestile bucurii ale Imparatiei Tale. Arata-ne si de acum mila Ta, celor ce cantam: Slava Tie, Dumnezeule in veci!

Icosul 1
Venit-am pe lume prunc slab si neajutorat, dar Ingerul pazitor a intins aripi luminoase, ocrotind leaganul copilariei mele. Dragostea Ta straluceste de atunci peste toate cararile mele, in chip minunat calauzindu-ma catre lumina vesniciei. Cu slava s-a aratat, din prima zi si pana acum, darurile Proniei Tale cele imbelsugate. Iti multumesc si iti strig cu toti cei care te cunosc pe Tine:
Slava Tie, Celui ce m-ai chemat la viata,
Slava Tie, Celui ce mi-ai aratat frumusetea lumii,
Slava Tie, Celui ce ai deschis inaintea mea cerul si pamantul ca pe o carte a vesnicei intelepciuni,
Slava Tie, pentru vesnicia ce se arata in lumea cea vremelnica,
Slava Tie, pentru milele Tale cele aratate si cele ascunse,
Slava Tie, pentru fiecare suspinare in incercarile mele,
Slava Tie, pentru fiecare pas al vietii, pentru fiecare clipa de bucurie.
Slava Tie, Dumnezeule in veci!

Condacul al 2-lea
Doamne, ce bine e sa fii oaspetele zidirii Tale: vantul bine inmiresmat, muntii care tind spre cer, apele ca niste oglinzi nemarginite in care se rasfrang aurul razelor si curgerea lina a norilor. Intreaga fire sopteste tainic, toata e plina de mangaiere, pasarile si dobitoacele poarta pecetea iubirii Tale. Binecuvantat este pamantul cu frumusetea cea degrab trecatoare care desteapta dorul de vesnicul locas unde intru nestricacioasa frumusete se aude cantarea: Aliluia!

Icosul al 2-lea
M-ai adus in viata aceasta ca intr-un rai preasfant. Am vazut cerul ca un potir albastru si adanc, in azurul caruia canta pasarile, am ascultat fosnetul linistitor al padurii si susurul dulce - glasuitor al apelor, m-am infruptat din roadele bine inmiresmate si dulci, ca si din mierea cea parfumata. Ce bine e la Tine pe pamant si cata bucurie sa fii oaspetele Tau!
Slava Tie, pentru praznicul vietii;
Slava Tie, pentru buna mireasma a lacramioarelor si a trandafirilor;
Slava Tie, pentru felurimea cea desfatata a roadelor si a seminelor;
Slava Tie, pentru stralucirea de giuvaer din roua diminetii;
Slava Tie, pentru surasul desteptarii scaldate in lumina;
Slava Tie, pentru frumusetea zidirii mainilor Tale;
Slava Tie, pentru viata veacului acesta, prevestitoare a celei ceresti;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

[.....................]



http://www.crestinortodox.ro/acatist...ate-67068.html
http://www.trilulilu.ro/JENICA442000/e28c9a715fe2dc

In fiecare zi trec pe langa Biserica Sf. Nectarie, de unde rasuna atat de minunat acest acatist. Atunci micsorez pasii, ii incetinesc si nu ma mai satur sa ascult. Marian Moise il interpreteaza atat de frumos!Multumim, Parinte Gheorghe! Cu adevarat, slava lui Dumnezeu pentru toate!