Minunile Sfantului ARSENIE BOCA

[IonelaC]

În prealabil postat de andreicozia

BINE MENTIONAT!


"
În prealabil postat de cod_gabriel


Iata insa trei din categoriile in care diavolul poate "cunoaste" viitorul si il poate sopti slugilor sale:

– cazul I (diavolul detectiv): dacă persoana A vrea să treaca pe neasteptate pe la persoana B si atunci persoana B are o "descoperire" cum ca va fi vizitata de persoana A, nu înseamnă ca i s-a descoperit viitorul; diavolul stia că persoana A se îndreapta spre persoana B si numai un accident neprevazut i-ar fi putut nega "profetia"; in multe cazuri premonitive se ignora faptul ca ele nu contin elemente care să nu poata fi deduse logic de o a treia "persoană" aflată în momentul optim la locul potrivit (un asemenea caz il intalnim descris in viata sfantului Antonie cel Mare);

– cazul II (diavolul psiholog): cunoscand bine relatia cauza-efect, diavolul - bun cunoscator al sufletului omenesc - poate deduce efectele atunci când stie bine "datele problemei"; stiind de superficialitatea unei relatii de familie, el poate deduce destramarea ei, stiind de tensiunile existente între două state, el poate deduce începutul unui război, ...

– cazul III (diavolul păpusar): diavolul planuieste ca in timp sa determine anumite fapte, si se foloseste de oameni precum păpusarul de figurinele sale; este cazul cel mai spectaculos, cel mai interesant, cel mai "nevinovat", cel mai greu de prevazut din punct de vedere omenesc. Si de aceea cel mai smintitor pentru cei care refuza sa accepte punctul de vedere al Bisericii. Precizam ca intelegem dificultatea acceptarii explicatiei cum ca nu ar fi vorba de nici o premonitie, ci doar de o dureroasa inscenare a ghicirii viitorului, dirijata de Marele Papusar al Imparatiei întunericului. Dar a nu accepta aceasta explicatie inseamna a accepta ori faptul ca Dumnezeu lucreaza prin mediumi, ori faptul că diavolul cunoaste viitorul. Aceste doua variante fiind excluse pentru cel care crede in învataturile Bisericii, singura alternativa posibila rămane cea cu "diavolul papusar"."

Textul de mai sus este de Danion Vasile si preluat de pe site-ul www.sfaturiortodoxe.ro
Deci, Danion Vasile ne comunica ca Biserica respinge orice forma de prezicere a viitorului. Prin urmare, a sustine ca era "inainte vazator cu duhul" e poate unul din motivele pentru care nu a fost canonizat si probabil nu va fi, daca aceste zvonuri vor continua sa circule asupra lui.

Da, dar sa nu uitam ca aceasta pozitie a Bisericii despre respingerea "oricarei forme de prezicere a viitorului" se refera la oamenii absolut obisnuiti, cu pacatele si caderile lor. Iar atentionarea si punerea aceasta in garda au scopul de a-i feri pe oameni de inselarea pe care cel rau o sadeste prin vise, premonitii, presentimente, chiromantie, horoscop, etc.

Pe de alta parte, Parintii inainte vazatori cu duhul sunt oameni peste care Dumnezeu a revarsat Harul si Darul Duhului Sfant, oameni induhovniciti carora Dumnezeu le descopera, in mai mica sau mai mare masura, anumite lucruri care s-au intamplat sau urmeaza sa se intample.

Pentru mine, cel mai drag si cutremurator exemplu este acela al Parintelui Porfirie din Grecia, care insusi se minuna de lucrarea Lui Dumnezeu in firava sa persoana: dar marturisea acest lucru cu smerenie, explicandu-le unora dintre ucenicii uimiti de darul inainte vederii ca el nu este decat un instrument prin care Dumnezeu ii indruma pe oamenii care cauta scapare, povata si putere la scaunul sau de duhovnic. Spunea Parintele: "Nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine. (...) Toate - ale Lui Hristos sunt: trecutul, prezentul si viitorul nostru, in care se vadeste Pronia Sa, pana in cel mai mic amanunt al vietii noastre".
Parintele raspundea nu doar la intrebarile pe care i le puneau altii, ci si la intrebarile - adesea mult mai important - pe care acestia nici nu s-au gandit sa i le puna. Darul discernamantului (diakritis), darul vindecarii sufletesti si trupesti, vederea locurilor, oamenilor si tainelor cunoscute doar de Dumnezeu - toate acestea impodobeau pe "bunicutul" firav, care era orb cu ochii trupului, dar care patrundea dincolo de toate cu ochii sufletesti.

Sunt cateva carti traduse si la noi despre viata si minunile sale, va pot spune si eu despre acestea:
Langa Parintele Porfirie (Unul dintre fiii sai duhovnicesti isi aminteste) - Konstantinos Yannitsiotis, Ed. Bunavestire, Bacau, 1999
Parintele Porfirie (Marturii si experiente) - Klitos Ioannidis, Editura Bunavestire, Bacau, 2005 => prezinta tot felul de minuni savarsite de Dumnezeu prin Parintele, marturisite cu recunostinta dupa moartea acestuia de oameni carora "bunicutul" le-a luminat calea care duce la mantuire.

Inchei cu un citat din prefata celei de-a doua carti mentionate: "Poate ca se vor gasi persoane care, din nestiinta, dezinformare sau rea credinta, ar dori sa dea o interpretare proprie continutului prezentei editii. Acest lucru nu ne intristeaza, nici nu ne descurajeaza. Dumnezeu este singurul Adevar. Asa cum ne spunea adesea, Cuviosul Porfirie nu graia niciodata cu de la sine putere, ci intotdeauna graia din Evanghelii; cuvintele sale erau cuvintele Lui Hristos."
Si tot din prefata: "Cand sfintii trec la cele vesnice, avem datoria sa asternem pe hartie si sa prezentam cat de mult stim despre ei".

Si iarasi, iata ce spunea insusi Parintele Porfirie despre acest subiect: "Intr-adevar, pentru a intelege aceste lucruri, trebuie sa le cercetezi minutios. Altfel, nu pot fi intelese. De aceea gandesti in felul acesta, dar nu e chiar asa... Nimeni nu poate explica aceasta stare. Numai cel care o traieste, care cu adevarat o traieste, o constientizeaza si nici chiar el nu o poate descrie. Ma intelegi?"

Asadar, dintre cei care s-au invrednicit de ajutor de la Sfintii Lui Dumnezeu si de la Parinti duhovnicesti cum este si Parintele Arsenie Boca, multi ajung sa simta preaplinul bucuriei si al binecuvantarii si simt nevoia sa marturiseasca tuturor mila Lui Dumnezeu mijlocita pentru ei de rugaciunile acestora. Cum ar putea cineva sa-i certe sau sa-i rusineze sau sa-i contrazica, cum se intampla inclusiv pe topicul acesta? Cum? Ei au trait cu adevarat experienta vindecatoare a vizitei la un astfel de Parinte sau doar la mormantul vreunuia si de aceea marturia lor cere sa vada lumina. Si mai cere ceva: macar respect, daca nu cutremur si recunostinta in fata milei nemarginite de care s-au invrednicit acestia de la Dumnezeu.

Doamne ajuta!