Importanta RUGACIUNII

[cristiboss56]

În prealabil postat de iustin10

Daca simti neputinta,si sfintii au simtit-o inaintea ta!Si s-au rugat lui Dumnezeu sa ne ajute pe noi,cei cu totul neputinciosi.Deci citeste rugaciunile compuse de ei,si iti vei regasi propria neputinta in ele .
Daca te simti strivit de pacatele tale, si sfintii s-au simtit la fel inaintea ta. Deci acelasi indemn,citeste rugaciunile de pocainta pentru pacate,si vei invata cum trebuie sa te pocaiesti .
Deci rugaciunile sunt doar un ajutor,gata scris,pentru stari ale noastre,care le-au avut si altii inainte,dar care prin transmitere prin intermediul traditiei,au avut si harul de a fixa in scris ,pentru noi,aceste rugaciuni
Iar despre rugaciunile spuse din inima fiecaruia ,cu sinceritate si recunoastere deplina a starii noastre ,acestea cred eu sunt cele mai puternice.
Pentru ambele feluri de rugaciune:citita sau compusa din inima,e nevoie de sinceritate absoluta cu tine insuti si in fata lui Dumnezeu,ca Dumnezeu sa nu vada nici un gand ascuns in tine.
Doar asa,prin rugaciune,prin vorbirea fata catre fata cu Dumnezeu (spiritual vorbind), putem sa miscam corabia intepenita de pacate,de tristete si de deznadejde a sufletului nostru,si rugaciunea este vantul care o face sa mearga inainte.

Bine spus ca "Dumnezeu să nu vadă nici un gând ascuns în tine" ! Curăţirea minţii de gândurile trufaşe , este extrem de importantă în rostirea rugăciunii. Sinceritatea este de mult preţ în faţa lui Dumnezeu , căci inima înfrântă şi smerită , nici când , Dumnezeu nu o va urgisi ! .

[iustin10]

În prealabil postat de cristiboss56

Bine spus ca "Dumnezeu să nu vadă nici un gând ascuns în tine" ! Curăţirea minţii de gândurile trufaşe , este extrem de importantă în rostirea rugăciunii. Sinceritatea este de mult preţ în faţa lui Dumnezeu , căci inima înfrântă şi smerită , nici când , Dumnezeu nu o va urgisi ! .

Recitind acum ce am scris nu imi vine sa cred ce frumos vorbesc si ce putin fac din ceea ce zic ! Fariseii erau mici copii pe langa mine.
Aceasta e rugaciunea mea : Doamne tu ma vezi si ma stii.Indura-te de neputinta mea.

[cristiboss56]

În prealabil postat de iustin10

Recitind acum ce am scris nu imi vine sa cred ce frumos vorbesc si ce putin fac din ceea ce zic ! Fariseii erau mici copii pe langa mine.
Aceasta e rugaciunea mea : Doamne tu ma vezi si ma stii.Indura-te de neputinta mea.

De neputinta noastra ! ! ! Stai linistit Iustine draga , ca Dumnezeu ne cunoaste ascunzisurile inimii noastre , iar toate Invataturile si Pildele lasate , nu au fost intamplatoare , caci El ne cunoaste slabiciunea firii noastre , dar de noi si numai de noi depinde dorinta indreptarii , in rest sa ne lasam in voia Lui ! " Striga-ma si iti voi raspunde " ; "Cereti si vi se va da voua ; cautati si veti gasi ; bateti si vi se va deschide voua " ; " Caci tot cel ce cere , capata , si cel ce cauta , gaseste " ; Toate cate le veti cere prin rugaciune , sa credeti ca le veti primi , si se va intampla voua " ; " Adevar , adevar zic voua : < De veti cere ceva de la Tatal in numele Meu , va va da voua> " ; " Sa nu va impovarati cu nici o grija , ci in toate lucrurile , cererile voastre sa fie aratate lui Dumnezeu prin rugaciune si inchinaciuni unite cu multumiri ". . . NADEJDE FRATE ! ! !

[cristiboss56]

În prealabil postat de iustin10

: Doamne tu ma vezi si ma stii.Indura-te de neputinta mea.

Sa nu lasam grijile sau supararile sa intunece bucuria comunicarii cu Dumnezeu . Sa-L rugam neancetat sa ne poarte de grija , sa ne scoata din caderi si ispite si vom vedea ca prin puterea comunicarii permanente a noastre cu Dumnezeu nimic nu va mai fi greu sau trist . Sa ne rugam cu adevarat si cu staruinta , caci Dumnezeu revarsa harul si pacea unei fericiri ceresti peste sufletul si peste viata celor care se roaga . Rugaciunea nu este teorie , ci viata practica , aducatoare de nesfarsita bucurie, in care ne asemanam ingerilor si sfintilor . Rugaciunea este vorbirea cu Dumnezeu , in care ii spunem cele mai ascunse tristeti sau cele mai stralucitoare bucurii , in care ne plangem Lui pentru o nedreptate sau ne rugam ca cei dragi sa fie feriti de orice primejdii . Lui ii vorbim ca unui parinte drag si Atotputernic , ca celui mai bun prieten . Cum sa ne rugam ? Iata cateva sfaturi ale Mitropolitului Antonie de Suroj publicate intr un numar al Cotidianului Lumina , ce sper sa ne fie de folos :http://www.ziarullumina.ro/articole;...-eficient.html

[icamilin]

În prealabil postat de cristiboss56

... Cum sa ne rugam ? Iata cateva sfaturi ale Mitropolitului Antonie de Suroj publicate intr un numar al Cotidianului Lumina , ce sper sa ne fie de folos :http://www.ziarullumina.ro/articole;...-eficient.html

Multumesc pentru link, frumos articol !

[cristiboss56]

În prealabil postat de icamilin

Multumesc pentru link, frumos articol !

Şi eu îţi mulţumesc pentru minunatele daruri primite de la tine ale Sfântului Grigorie Decapolitul ce mult ajutor mi-au adus împotriva vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi ! Binecuvântări ! Doamne ajută !+

[0rtodoxia]

În prealabil postat de cristiboss56

Şi eu îţi mulţumesc pentru minunatele daruri primite de la tine ale Sfântului Grigorie Decapolitul ce mult ajutor mi-au adus împotriva vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi ! Binecuvântări ! Doamne ajută !+

frate Cristian, esti un inger pamantesc! cate mesaje pline de intelepciune, banuiesc ca si dragostea ta este pe masura cuvintelor! o adevarata mangaiere ca sunt oameni ca tine desi nu sunt multi, iar acest forum, este o minunatie prin care Dumnezeu lucreaza si isi varsa Duhul Sfant! tine-o tot asa! asta e lupta cea buna, iar tu esti un purtator de Dumnezeu.. oh, ce-as vrea sa fiu si eu macar un 5% din ce esti tu Cristian.. roaga-te pentru noi!
Doamne ajuta!

[icamilin]

Sfantul Grigorie Decapolitul este sfantul cel mai drag, sufletului meu.
Nu pot descrie ce am simtit si cum m-am simtit prima data cand m-am inchinat la racla ce pastreaza cu sfantenie, moastele sfantului ,din Sfanta Manastire Bistrita. Trairi asemanatoare am mai avut la racla sfantului Ioan Iacob Hozevitul din Tara Sfanta si la sfantul Patapie din Grecia.
Dar ma rog cu multa evalvie la foarte multi sfinti ori de cate ori am nevoie de mangaiere, ajutor si binecuvantare.
Va doresc tuturor multa sanatate si sa strigati dupa ajutor la Maica Domnului si la toti sfintii dragi cand aveti o bucurie sau un necaz si sa nu uitam sa le multumim de fiecare data.
Cristi ma bucur daca ti-au fost de folos cele trimise cu mult drag!
Daca cineva are nevoie de ulei sfintit de la racla sfantului, anafura, aghiazma mica sau vesmant, sa nu stea mult pe ganduri si sa-mi scrie, le voi trimite prin posta sau cum m-o lumina bunul Dumnezeu! Doamne ajuta!

Necesitatea rugaciunii

A intreba daca rugaciunea este necesara inseamna a intreba daca ne putem dispensa de Dumnezeu. Ce este omul prin el insusi? Un neant, un intuneric plin de mizerie, supus degradarii. Prin el insusi este incapabil sa gandeasca si cum sa gandeasca si ce anume sa-si doreasca spre binele lui adevarat. Avem deci o mare nevoie de harul lui Dumnezeu pentru a cunoaste binele a nu-l confunda cu raul si a folosi mijloacele cele mai bune pentru a inlatura acest rau. Acesta nu se obtine decat prin rugaciune. “Fara Mine nimic nu puteti face”.

Cine se dispenseaza de rugaciune pierde ajutorul lui Dumnezeu si mintea lui ramane intunecata, iar viata lui este o permanenta ratacire. Dumnezeu acorda totusi harul Sau, fara sa fi cerut, celor ce au vocatia credintei innascuta in ei. Dar acestia, daca vom cerceta bine au avut in familia si neamul lor o ruda credincioasa care s-a rugat neincetat cu inima curata la Dumnezeu. Asa binecuvanteaza Dumnezeu pana la al saptelea neam pe cei ce-l iubesc.


Iisus ne indeamna: “Cereti si vi se va da, bateti si vi se va deschide” iata calea de a-si insusi harul si mila lui Dumnezeu, calea de a capata lumina cea adevarata, cunostinta cea sigura si nefalsificata. Iar Iisus adauga: ”Rugati-va neincetat”, iar Sfantul Pavel recomanda pocaitilor sai sa se roage fara intrerupere.”Rugaciunea este asemanatoare respitatiei crestinului, care prin ruga sa elimina aerul corupt al secolului pentru a aspira in schimb spiritul datator de viata al harului lui Dumnezeu”, spune Sfantul Ioan Crisostom, iar a inceta sa ne rugam este ca si cum am scoate un peste din apa.

Rugaciunea este viata crestinului. Pentru a ne salva trebuie mai intai sa ne cunoastem pe noi insine, sa ne indepartam de frivolitatile si desertaciunile lumii, sa capatam o cunostinta luminata asupra adevaratelor noastre indatoriri. Ori acestea Dumnezeu ni le descopera in timpul rugaciunii. Cat de lipsiti de lumina sunt cei ce nu se roaga! Ei se conduc numai dupa pasiunile lor. Nu-si purifica niciodata sufletul, nu-si pun problema sensului existentei lor, traiesc ca animalele si se apropie in mod inevitabil de pieirea definitiva. Numai rugaciunea i-ar putea salva si degeaba se revolta impotriva lui Dumnezeu ca lor nu le-a daruit credinta. Ei insisi nu au dorit-o, caci daca ar fi dorit-o ar fi cerut-o, iar Dumnezeu o daruieste celui ce o cere cu sinceritate. Acesti oameni au preferat comoditatea vietii si lenea in locul luminii si al adevarului. Ei vor avea parte deci de ceea ce au ales si pe buna dreptate.

“Acela ce stie sa se roage, acela stie sa traiasca bine”, spune Sfantul Augustin, iar Sfantul Efrem spune: “Rugaciunea este paznicul modestiei, fraul furiei, leacul impotriva urei, reprimarea orgoliului, consolarea suferintelor, increderea in rezolvarea tuturor greutatilor" . “Cel ce va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui”, ne invata Domnul nostru, iar a rabda ce inseamna decat a ne ruga mereu?


In ziua in care nu ne rugam ne daruim satanei, cu mainile si picioarele legate.”Privegheati si va rugati pentru a nu cadea in ispita”. O clipa de neatentie, de indolenta, de lene in privinta rugaciunii si diavolul pune stapanire pe noi. Numai printr-o permanenta rugaciune il putem deci tine la distanta. Rugaciunea este cheia raiului, ea deschide portile harului divin. Rugaciunea este un gaj, o garantie a imortalitatii, caci cel ce vorbeste cu Dumnezeu cu toata sinceritatea, devine mai tare ca moartea, sufletul lui devine nemuritor, iar corpul lui va reinvia in mod glorios.

Prin rugaciune il iubim pe Dumnezeu, Il adoram, speram la darurile Lui, inima noastra creste in prezenta Lui, ne dam seama de nimicnicia noastra, ne cuprinde o sfanta teama si respect imbinate cu nadejde si cu bucurie nesfarsita. Increderea in Tatal nostru trebuie sa fie nemarginita. El ne-a creat pentru a ne face fericiti, iar nu pentru a ne osindi. Cine Il iubeste, Il recunoaste de Tata si ajunge cu siguranta la fericirea suprema. Este deci ultranecesara rugaciunea. Ea ne aduce fericirea, ea ne arata calea de urmat spre perfectiune, spre Dumnezeu. Indepartarea de Dumnezeu aduce moartea sufletului. Suntem deci obligati sa ne rugam, nu numai prin legea divina, dar chiar prin legea naturii.

Rugaciunea ne este necesara pentru a ne intari in suferinte si slabiciuni, ea este poruncita de Dumnezeu pentru a scapa de ghearele satanei, sa ne mantuie de pacatul stramosesc, ne purifica din nou, ne reda nevinovatia. Ea este ca o armura ce protejeaza pe crestinul ce lupta pentru perfectiune, ea este faclia care imprastie intunericul din calea vietii omului, ea este porumbelul pacii intre om si Dumnezeu, ea este tamaia placuta lui Dumnezeu.

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristian67

Necesitatea rugaciunii

A intreba daca rugaciunea este necesara inseamna a intreba daca ne putem dispensa de Dumnezeu. Ce este omul prin el insusi? Un neant, un intuneric plin de mizerie, supus degradarii. Prin el insusi este incapabil sa gandeasca si cum sa gandeasca si ce anume sa-si doreasca spre binele lui adevarat. Avem deci o mare nevoie de harul lui Dumnezeu pentru a cunoaste binele a nu-l confunda cu raul si a folosi mijloacele cele mai bune pentru a inlatura acest rau. Acesta nu se obtine decat prin rugaciune. “Fara Mine nimic nu puteti face”.

Cine se dispenseaza de rugaciune pierde ajutorul lui Dumnezeu si mintea lui ramane intunecata, iar viata lui este o permanenta ratacire. Dumnezeu acorda totusi harul Sau, fara sa fi cerut, celor ce au vocatia credintei innascuta in ei. Dar acestia, daca vom cerceta bine au avut in familia si neamul lor o ruda credincioasa care s-a rugat neincetat cu inima curata la Dumnezeu. Asa binecuvanteaza Dumnezeu pana la al saptelea neam pe cei ce-l iubesc.


Iisus ne indeamna: “Cereti si vi se va da, bateti si vi se va deschide” iata calea de a-si insusi harul si mila lui Dumnezeu, calea de a capata lumina cea adevarata, cunostinta cea sigura si nefalsificata. Iar Iisus adauga: ”Rugati-va neincetat”, iar Sfantul Pavel recomanda pocaitilor sai sa se roage fara intrerupere.”Rugaciunea este asemanatoare respitatiei crestinului, care prin ruga sa elimina aerul corupt al secolului pentru a aspira in schimb spiritul datator de viata al harului lui Dumnezeu”, spune Sfantul Ioan Crisostom, iar a inceta sa ne rugam este ca si cum am scoate un peste din apa.

Rugaciunea este viata crestinului. Pentru a ne salva trebuie mai intai sa ne cunoastem pe noi insine, sa ne indepartam de frivolitatile si desertaciunile lumii, sa capatam o cunostinta luminata asupra adevaratelor noastre indatoriri. Ori acestea Dumnezeu ni le descopera in timpul rugaciunii. Cat de lipsiti de lumina sunt cei ce nu se roaga! Ei se conduc numai dupa pasiunile lor. Nu-si purifica niciodata sufletul, nu-si pun problema sensului existentei lor, traiesc ca animalele si se apropie in mod inevitabil de pieirea definitiva. Numai rugaciunea i-ar putea salva si degeaba se revolta impotriva lui Dumnezeu ca lor nu le-a daruit credinta. Ei insisi nu au dorit-o, caci daca ar fi dorit-o ar fi cerut-o, iar Dumnezeu o daruieste celui ce o cere cu sinceritate. Acesti oameni au preferat comoditatea vietii si lenea in locul luminii si al adevarului. Ei vor avea parte deci de ceea ce au ales si pe buna dreptate.

“Acela ce stie sa se roage, acela stie sa traiasca bine”, spune Sfantul Augustin, iar Sfantul Efrem spune: “Rugaciunea este paznicul modestiei, fraul furiei, leacul impotriva urei, reprimarea orgoliului, consolarea suferintelor, increderea in rezolvarea tuturor greutatilor" . “Cel ce va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui”, ne invata Domnul nostru, iar a rabda ce inseamna decat a ne ruga mereu?


In ziua in care nu ne rugam ne daruim satanei, cu mainile si picioarele legate.”Privegheati si va rugati pentru a nu cadea in ispita”. O clipa de neatentie, de indolenta, de lene in privinta rugaciunii si diavolul pune stapanire pe noi. Numai printr-o permanenta rugaciune il putem deci tine la distanta. Rugaciunea este cheia raiului, ea deschide portile harului divin. Rugaciunea este un gaj, o garantie a imortalitatii, caci cel ce vorbeste cu Dumnezeu cu toata sinceritatea, devine mai tare ca moartea, sufletul lui devine nemuritor, iar corpul lui va reinvia in mod glorios.

Prin rugaciune il iubim pe Dumnezeu, Il adoram, speram la darurile Lui, inima noastra creste in prezenta Lui, ne dam seama de nimicnicia noastra, ne cuprinde o sfanta teama si respect imbinate cu nadejde si cu bucurie nesfarsita. Increderea in Tatal nostru trebuie sa fie nemarginita. El ne-a creat pentru a ne face fericiti, iar nu pentru a ne osindi. Cine Il iubeste, Il recunoaste de Tata si ajunge cu siguranta la fericirea suprema. Este deci ultranecesara rugaciunea. Ea ne aduce fericirea, ea ne arata calea de urmat spre perfectiune, spre Dumnezeu. Indepartarea de Dumnezeu aduce moartea sufletului. Suntem deci obligati sa ne rugam, nu numai prin legea divina, dar chiar prin legea naturii.

Rugaciunea ne este necesara pentru a ne intari in suferinte si slabiciuni, ea este poruncita de Dumnezeu pentru a scapa de ghearele satanei, sa ne mantuie de pacatul stramosesc, ne purifica din nou, ne reda nevinovatia. Ea este ca o armura ce protejeaza pe crestinul ce lupta pentru perfectiune, ea este faclia care imprastie intunericul din calea vietii omului, ea este porumbelul pacii intre om si Dumnezeu, ea este tamaia placuta lui Dumnezeu.

Sfantul Ioan Gura de Aur spunea : "Dupa cum soarele e lumina pentru trup , tot asa rugaciunea e lumina pentru suflet " ! Nimic mai adevarat , caci dupa cum trupul acesta al nostru cand este mort si este lipsit de suflet , are un miros urat , asa si sufletul este mort , ticalos si plin de miros urat cand nu se indreapta spre rugaciune . ". . . e cu totul cu neputinta sa traiesti virtuos fara rugaciune . Cum ar putea savarsi virtutea un om care nu se apropie si nu cade mereu inaintea Celui Ce da virtutea ? " , accentua Sfantul Ioan Gura de Aur ! Cel mai bun leac pentru sufletele bolnave , este rugaciunea ! Atunci cand este sufletul sanatos , omul spre Dumnezeu se indreapta , pe calea faptelor bune , si comunica prin intermediul rugaciunii , cu El . Aceasta este starea fireasca de sanatae !