Cine poate binecuvanta?...

[Doriana]

În prealabil postat de costel

Tare greu de inteles imi este episodul in care Isaac, ajuns la batranete, doreste sa-i dea binecuvantarea sa lui Isav. Inselat de Iacov, nu o mai primeste Isav, ci Iacob. Pentru Isav, tatal nu mai are decat o consolare modesta, aceea de a se elibera oricand de sub stapanirea fratelui sau. Poate explica cineva sensul acestei binecuvantari irevocabile?

Cuvantul de binecuvantare rostit de un tata , mai ales patriarh, avea puterea unei proorocii. Proorocia nu inseamna numai descoperirea lucrurilor viitoare. Datorita autoritatii pe care i-o da proorocului trairea cu Dumnezeu, in momentul in care proorocul rosteste proorocia deja ingerii se grupeaza pentru implinirea ei. In cer se fac planuri si se actioneaza; deja a inceput lucrarea proorocita de el. Primul pas este aranjarea lucrurilor in plan spiritual, apoi in cel fizic. Aceasta inseamna puterea cuvantului.
Tocmai pentru ca Isaac stia ca ceea ce spusese avea putere si e bun spus, nu a putut sa-si retraga cuvintele. Oamenii lui Dumnezeu imprumuta din calitatile lui Dumnezeu, iar Dumnezeu nu se razgandeste atunci cand promite o binecuvantare . Vazandu-se in fata faptului implinit, Isaac si-a dat seama, probabil, ca , pana la urma, asta a fost voia Domnului si nu mai putea schimba nimic.