Pustnici, asceti, cu daruri deosebite

[Iubirea]

Pentru mine cel mai minunat parinte care si-a inceput noviciatul in Athos este pr. Porfirie...din punctul meu de vedere nu exista printre parintii contemporani un parinte cu viata mai aleasa si mai deosebita decat a pr. Porfirie....masura si trairea lui duhovniceasca a intrecut cu mult limitele normalului, omenescului...citind cartile despre Sf. Sa eu am fost mai mult decat impresionata...am fost chiar socata...
Pentru ca ajunsesem sa ma revolt ca doar unii au putut sa-l cunoasca, sa se foloseasca de invataturile si sfaturile sale... mi s-a intamplat ceva minunat, straniu...in fine.

Eram in manastire si mai multe maici stiau ca eu il iubeam pe pr. Porfirie si ii citeam cartile cu mult interes in acea perioada. Astfel, intr-o zi venind de la ascultare, o maica mi-a dat ultima carticica aparuta despre pr. Porfirie...eu eram cam abatuta, avusesem niste ispite si nu puteam accepta situatia. Am ajuns in camera si am inceput sa citesc carticica...am ramas uimita sa vad ca inceputul se referea exact la ispitele mele...ok, a venit timpul si m-am culcat...am inchis cartea la pagina unde am ramas cu cititul...a doua zi, am avut alte ispite, alte probleme...seara m-am apucat iar sa citesc...erau raspunsuri exact la ce patisem in acea zi...citeam si nu puteam sa cred incat am recitit...ok!!! iar m-am culcat...a treia zi s-a repetat fenomenul si asa pana am terminat carticica (avea cam 80 pg daca imi mai amintesc)...in fiecare seara cand incepeam sa citesc de unde ramasesem in seara precedenta gaseam sfaturi si raspunsuri la ce petrecusem eu in ziua respectiva...
Doamne minunat esti intru Sfintii tai!!!

Poate parea ca sunt paranoica...dar pentru mine aceasta situatie a fost o minune vie faptul ca parintele a vrut sa imi arate ca nu este prezent doar pt ucenicii sau sau doar pt unii...ci pentru toti cei ce-l doresc aproape...sa imi arate ca revolta mea fusese nefondata.