De ce Dumnezeu tace?

[vsovivi]

Şi ce aveţi voi cu fraţii mei care aud voci, văd lumini, simt atingeri sau mirosuri, au vise, se cred una sau alta, păi voi nu ştiţi ce înseamnă mesie mincinoasă sau prooroc mincinos...

păi mesia mincinoasă este cel ce judecă pe fratele său săpre osândire şi dispreţ

iar proorocul mincinos este cel ce se desfrânează cu mustrarea fără să-l fi trimis Domnul să mustre, adică îşi ia el funcţie privilegiată...

Voi vă distraţi de înşelaţi în chestii minore... că în credinţa lor s-a înfiltrat câte o poftă sau o minciună din pricina iubirii măririi de sine...

Dar nici mărirea nu o ştiţi, căci aşa a zis Domnul:

Cine vrea să se mărească, acela să se lepede de sine, să se facă mai mic decât toţi şi rob şi slujitor tuturor, să se supună tuturor şi să nu păcătuiască şi să nu judece pe nimeni...

Deci iată că voi umblaţi mereu cu superstiţul dar învăţătura cea dreaptă e departe de împlinire în sufletele voastre... fireşte, eu sunt mai rău ca toţi, căci aud voci, văd lumini, simt mângâieri, mă cred una şi alta ca să capăt slavă de la oameni şi mustru pe toată lumea iar de judecat... judec mereu ca să mă găsesc în treabă...

Mulţi chemaţi puţini aleşi... multe oi dar majoritatea sunt rătăcite... şi nu ştiu cum dar oricât aş socoti pe drept, tot eu ies la lumină ca cea mai cea... cea mai pierdută...

şi ştiţi voi cum e cu fiul pierzării, a cerut partea lui ca s-o risipească cu desfrânatele... ca să aibă duhul trândăviei, grija de multe cele, iubirea de stăpânirii adică de funcţii, şi apoi toate vorbele goale de gLume să iasă prin gura lui... aşa ca nişte bule de săpun...

Dar aşa trebuie să fie creştinul, ca o râgâială, ca o bulă de săpun... nu-i glumă, exact aşa, că doar aşa, ajunge gol de sine şi curat ca să poată fi umplut de razele soarelui... duhovnicesc... ce scapără Lumină... şi aşa ajunge creştinul o bulă de săpun plină cu lumina dragostei curate.

Mă, ştiu că iar v-am spart, da' nu m-am putut abţine... ''vrednicia'' flatării cu pofta iuţimii e de vină.

Iertaţi vă rog un biet şi umil nebun mare... şi păcătos... tot mare... şi tare prost fiindcă se lasă păcălit şi gâdilat la ochi şi la înghiţitură... la esofagul înodat sub sân.