mesaj de la noul ierusalim

[mariamargareta]

265. CEL...CEA... MAI MARE - sau cum bagatelizează sectanţii de la “Noul Ierusalim – Pucioasa” până şi superlativul absolut (VI)


*
Cel mai mare rău este neumilinţa; cel mai mare rău este îngâmfarea:

“Nimeni nu mai ştie ce este umilinţa. Învăţătorul e îngâmfat şi dă sfaturi, şi el nu le aude, el nu este pildă înaintea celorlalţi, şi nu mai e un rău mai mare ca acesta. ” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 18.6.1995)

Cel mai mare rău este neascultarea:

“Ce rău a făcut omul, fiilor? O, cel mai mare rău este neascultarea.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 1.12.1996)

Cea mai mare stricăciune este: “ascunderea în sine”:

“S-a săturat cerul de creştin ascuns în sine. Aceasta este cea mai mare stricăciune care roade la rădăcina acestei lucrări. ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 8-11-1996)

“... cine vrea să urmeze pe Dumnezeu, să nu se ascundă în sine, ci să se lepede de sine. O, să nu se ascundă, căci aceasta este cea mai mare stricăciune care roade la rădăcina vieţii veşnice, la rădăcina acestei lucrări. ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 1.12.1996)

*
Cel mai mare idol este “meciul”, căci acest cuvânt este o scamatorie:

“Feriţi-vă de acest cuvânt, „meci“. Feriţi-vă de scamatorie. Acesta este cel mai mare idol din vremile voastre. (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 9-3-1977)

Cel mai mare idol este “mintea omenească”:

“...căci cel mai mare idol este mintea omenească în care încape semeţia omului, duhul care îl bucură şi îl hrăneşte pe om pe pământ.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 12-7-2006)