Membrii uitati, membrii disparuti ai forumului nostru!

[dobrin7m]

În prealabil postat de Pr. Gheorghe

Doua lucruri as vrea sa implinesc acum: sa-mi cer iertare ca am disparut asa fara nici o explicatie si sa multumesc tuturor celor care mi-au aratat dragostea lor prin ganduri nerostite sau cuvinte scrise cu draga inima.

Despre plecare... cred ca actiunile noatre sunt cele care ne definesc, aici in efemerul acestei vieti ce trece repede, cel mai bine. Acesta-s eu! Sunt cam "ciudat", iar uneori ma surprind chiar si pe mine insumi cu cate o ciudatenie! Nu m-a suparat nimeni, ci doar am simtit ca trebuie sa fac o pauza (ca si aceea de cafea!!!) si cum stiam ca daca am un cont activ ma "mananca... degetele" sa ma bag in seama, am rugat pe admin sa-mi taie ispita; chiar a fost de folos!

Despre dragostea ce ati aratat fratiile voastre, sa stiti ca nici o clipa nu am considerat ca in acest spatiu suntem doar niste "conturi", ci stiu ca in spatele "cuvintelor" fiecarui user se afla o persoana reala, iar peste noi toti este Dumnezeu cel care pe toate le-a creat cu dragoste. Nu cred ca am facut un sacrilegiu atunci cand la slujba Proscomidiei am pomenit, printre binefacatorii mei, pe toti cei care mi-au adresat vreo vorba sau vreun gand pe aici!

Cu toate acestea, doza puternica de "virtual" pe care o primesc atunci cand intru in contact cu acest forum, se resimte sub forma unei imprastieri de la duhovnicia autentica (parerea mea). In acelasi timp, timpul petrecut pe aici s-a dovedit a fi, nu timp pierdut, ci o experienta de suflet inedita, utila si placuta!

Bine v-am regasit! Mi-a fost dor de voi!

In aceasta jumatate de ora de cand citesc acest thread am trecut la tristete si apoi de la tristete la bucurie.
Am lipsit o luna de pe forum, cat timp am facut o calatorie in tara si nu am stiut ce s-a mai intamplat pe forum.
M-am intristat cand am vazut ca vreti sa parasiti forumul si m-am bucurat cand am vazut ca ati revenit.
Asa ca spun si eu acum, mai tarziu e drept , bine ati revenit.